""ASCULTATI DELTA RFI..."" De mai bine de doua decenii functioneaza la Paris Sectia in limba romana a Radio France Internationale (RFI). Acum este cea mai eficienta sectie dintre toate cele 19 ale RFI. De 21 de ani, Romania este prezenta co

""ASCULTATI DELTA RFI...""

De mai bine de doua decenii functioneaza la Paris Sectia in limba romana a Radio France Internationale (RFI). Acum este cea mai eficienta sectie dintre toate cele 19 ale RFI.

De 21 de ani, Romania este prezenta constant in peisajul presei franceze. Din 1984, de la infiintarea postului Radio France Internationale, la Paris functioneaza Sectia in limba romana. Emisiunile in limbile popoarelor din estul Europei au fost reluate in timpul mandatului prezidential al lui FranIois Mitterrand. Fusesera suspendate la mijlocul deceniului opt. La RFI sunt 19 redactii in limbi straine.

""Pe banii"" francezilor. RFI se afla financiar sub tutela Ministerului Afacerilor Externe si a Ministerului Culturii din Franta. Aceste doua institutii reprezinta de fapt sursele de buget, deoarece RFI nu este un post comercial, care sa atraga bani din publicitate. Statul francez plateste asadar emisiuni in cele 19 limbi, realizate pentru ascultatori dintr-un numar mult mai mare de state ale lumii (de exemplu, emisiunile in spaniola pentru America Latina ""merg"" din Mexic pana in Argentina). Sectia romana a RFI este, prin urmare, un post de radio francez, care emite in limba romana pentru ascultatorii din Romania si Republica Moldova.
Cu un pic de suspiciune tipic romaneasca, ii intrebam pe redactorii Sectiei romane ""ce castiga Franta"" dintr-o asemenea politica. ""Enorm. Dar nu e un castig banesc. In Franta, explica Mircea Iorgulescu, statul finanteaza institutii culturale de interes national, sprijina diverse publicatii; exista un mare grup national de radiouri publice, exista cateva canale publice de tv, exista canalul de televiziune franco-german ARTE, unic in lume, nu numai in Europa s.a.m.d. Statul le sustine fara sa intervina in politica editoriala."" ""Pentru a exista in lume, trebuie sa te afirmi, sa te faci cunoscut"", completeaza Dinu Flamand, o alta voce a radioului parizian.

CEI MAI BUNI. Din studiile realizate rezulta ca Sectia in limba romana este cea mai eficienta dintre redactiile in limbi straine ale RFI. Se preconizeaza chiar o reforma dupa modelul creat de redactia romana. Specificul RFI in spatiul radiofonic romanesc este acela ca are o filiala proprie la fata locului, Radio Delta RFI, cu sediul in Bucuresti si care emite, de asemenea, la Iasi si la Craiova, iar din septembrie si la Cluj. Emisiunile in limba romana sunt, de asemenea, transmise si ascultate la Chisinau.
Un ascultator de la Bucuresti care deschide dimineata radioul pe frecventa 93,5 va auzi intre 6:30 si 10:00 (ora Romaniei) o emisiune de tip matinal realizata in duplex Bucuresti-Paris. Pe urma, pana la ora 17:00, se difuzeaza un program de muzica si actualitati realizat la Bucuresti de redactori ai Radio Delta RFI. Urmeaza o ora de emisiune facuta si transmisa in direct de Sectia din Paris. De la ora 19:00 se transmite programul in limba franceza pentru Europa. Ultima ora inainte de miezul noptii este rezervata celei de-a doua emisiuni a zilei realizata de Sectia romana din Paris. Aceasta este transmisa si pe unde medii, pentru romanii sau originarii din Romania care locuiesc in Paris si in regiunea Ile-de-France. Dupa ora 0:00 a zilei urmatoare se difuzeaza programul in limba franceza, pana la ora 6:30 a noii zile. Sectia romana a RFI are noua jurnalisti, o asistenta, o secretara si mai multi colaboratori permanenti.

STIRILE ZILEI. Tronsonul de informatii internationale prezentat dimineata de Sectia romana a RFI are intre patru minute si jumatate si sase. Are cinci editii, din jumatate in jumatate de ora, iar aceste editii sunt diferite, in functie de evenimente, continutul lor putand fi schimbat aproape integral de la o editie la alta. Sectia romana are corespondenti permanenti in Statele Unite, la Bruxelles - pentru UE, in Ungaria, in Israel, iar in Italia, Germania si Marea Britanie intermitent. Colegii din Bucuresti ai jurnalistilor parizieni fac acelasi lucru cu stirile nationale, corespondentele din tara si revista presei romanesti.
Dimineata exista, de asemenea, o revista a presei franceze si europene, precum si un ""articol al zilei"", francez sau francofon, selectat, tradus si adaptat dupa anumite criterii. ""In general este ales dupa ziarul Le Monde, care apare seara, cu data de a doua zi, detaliaza Dinu Flamand. Tinem cont de faptul ca presa are si un caracter pedagogic. Subiectul ales trebuie sa fie de actualitate, cu o conditie insa: cum ziarul a aparut ieri si noi prezentam subiectul astazi, e necesar ca acesta sa nu se perimeze, sa nu se schimbe complet datele problemei"". Alt criteriu este cel dat de ierarhia in care jurnalistii asaza stirile. ""Alegem intai subiecte europene, subiecte internationale, subiecte care eventual privesc Franta si Romania. Asta cand nu exista ceva foarte evident, continua Dinu Flamand. La 5:30 (ora Frantei) suntem cu microfonul in fata, cu becul rosu aprins, adica in direct.""

DISCUTIA SE ANIMA. Intervin in discutie ceilalti redactori prezenti - Petre Raileanu, Ion Stanica, Vicentiu Ilutiu. Se accentueaza efortul de a realiza de la o astfel de distanta emisiuni pentru ascultatorul din Romania. Principala sursa de informare sunt depesele France Presse si Reuters, facute desigur pentru francezi si in general pentru occidentali. Pe ascultatorul roman nu-l intereseaza insa aceleasi lucruri. Stirile din Benin, din Congo sau din zone mai exotice pentru romanii din Romania intereseaza doar daca sunt de ""interes planetar"". Sunt insa cautate stiri despre Ungaria, Ucraina, Bulgaria, Polonia, Cehia, Serbia, Turcia, Rusia.

PRESA DIN ROMANIA VAZUTA DE LA PARIS. Din Casa Radio (Maison de la Radio France), unde se afla sediul RFI, presa din Romania lasa impresia a nu avea ceea ce Dinu Flamand numeste ""reflexul europeanului"". ""Asta inseamna sa plasezi Romania in centrul lumii si in centrul Europei, preocupandu-te in acelasi timp permanent de ce se intampla in jurul tau"", isi explica opinia jurnalistul. ""In Occident inveti ca tu, ca ziarist, esti un ilustru necunoscut, nici ganditor politic, nici agent electoral, continua Mircea Iorgulescu, si ca marea calitate este sa fii absent, modest, in sensul ca trebuie sa pui in fata informatia, faptele, evenimentul. Sa spui ce se intampla, ce s-a intamplat, nu cum vezi tu lucrurile. Nu dai verdicte, aduci la cunostinta. In presa romaneasca insa, toata lumea vrea sa spuna «eu, eu, eu». In ziarele frantuzesti, articolele nu sunt niciodata ilustrate cu pozele autorilor, cum se obisnuieste deseori in Romania, nu stiu de ce, parca dintr-un narcisism «multilateral dezvoltat»""

ZIARISTI LA RFI


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.