Alarma la SAPARD

Eugen Ticau, directorul regional al Agentiei: Anul trecut a fost an electoral, ne-am inghesuit sa taiem panglici, sa primim aplauze, acum am luat la verificat toate proiectele

1.500 de beneficiari ai programului financiar european vor fi controlati la sange

La Departamentul pentru Lupta Antifrauda au ajuns trei dosare

Agentia are de recuperat 23,5 miliarde de lei

Pentru Consiliile Locale care au beneficiat de finantare SAPARD pentru executarea unor lucrari de infrastructura se anunta vremuri grele. Oficialii SAPARD au anuntat, ieri, ca vor fi efectuate vizite inopinate la toti cei care au in derulare proiecte pe masura 2.1., "Dezvoltarea si Imbunatatirea Infrastructurii Rurale".
Pana in acest moment exista 607 de astfel de contracte. Desi cea mai buna absorbtie a fondurilor SAPARD s-a inregistrat la proiectele de infrastructura, valoarea lucrarilor fiind acoperita in intregime de SAPARD, cele mai multe nereguli au fost inregistrate tot aici.

23,5 miliarde de lei, de rambursat catre SAPARD

In doi ani si ceva de la incheierea primelor contracte SAPARD, in februarie 2003, de acest Program European au beneficiat peste 1.500 de beneficiari, dintre care 893, privati.
Controlul investitiilor, al stadiului de derulare a proiectelor, se realizeaza de catre Directia Control si Antifrauda din cadrul Agentiei SAPARD. In cazul constatarii de nereguli, Agentia poate proceda la rezilierea contractului si la recuperarea fondurilor acordate.
De la derularea efectiva a programului SAPARD, 2,3 la suta din totalul proiectelor contractate au fost reziliate, adica un numar de 35 de contracte. De asemenea, 82 beneficiari, reprezentand 5,3 la suta din totalul proiectelor contractate, au constituit debite in valoare totala de 34 miliarde de lei vechi. Daca in anul 2004 au fost inregistrati 32 de beneficiari ai SAPARD care au constituit debite totale de 4,1 miliarde de lei, in anul 2005, pana la aceasta data, sunt 50 de debitori. Acestia au constituit debite de 30 miliarde lei, din care au fost recuperate pana acum 6,5 miliarde lei. Cele 4,1 miliarde de lei constituite ca debite in 2004 au fost recuperate in intregime.

Lucrarile de infrastructura, in topul neregulilor

Din cei 82 de debitori inregistrati pana la aceasta data, 75 au fost inregistrati pe masura 2.1., de dezvoltare a infrastructurii, masura care se adreseaza Consiliilor Locale.
In Regiunea Nord-Est a tarii sunt contractate 180 de proiecte de infrastructura, dupa cum ne-a declarat Directorul Regionalei Iasi de Implementare a Proiectelor SAPARD, Eugen Ticau. In aceste conditii, urmarirea stricta a modului in care se defasoara executarea acestora este esentiala.
"Am luat la verificat toate proiectele, pentru ca am vazut ca multi si-au batut joc de lucrari. Anul trecut a fost un an electoral, ne-am inghesuit sa taiem panglici, sa primim aplauze. Am luat la control toate judetele din Regiunea Nord-Est: Iasi, Suceava, Botosani, Neamt, Bacau, Vaslui. Saptamana aceasta sunt in Neamt. Nu scapa nici unul. Am chemat toti constructorii care au proiecte in derulare si le-am zis ca s-a terminat cu joaca, pentru ca nu mi se pare normal sa ia miliarde de lei degeaba. In ceea ce priveste proiectele private, am vazut lucruri extrem de frumoase. Dar oamenii trebuie sa stie sa fie corecti. N-as vrea ca pe langa o fabrica de procesare a carnii sa apara si o vila", a declarat, pentru "Curierul National", Eugen Ticau.

Studii de fezabilitate facute din birou

Directorul Regionalei Iasi ne-a mai declarat ca, in judetul Vaslui, de exemplu, a descoperit nereguli in executarea unui proiect SAPARD contractat in 2004. "Este vorba despre o lucrare de executare a unui drum in Consiliul Local Dimitrie Cantemir, din Vaslui. Structura de rezistenta a drumului nu este corespunzatoare, iar acum se lucreaza la remediere. Greseala a aparut inca din faza de proiectare si aceasta din cauza studilor de fezabilitate facute din birou. Proiectantul trebuie sa mearga pe teren, sa verifice daca zona prezinta denivelari, daca este inundabila, poate colmata. Multi proiectanti fac studiile din birou, de aceea, dupa ce se face licitatia pentru proiectare, specialistii de la noi, si sa stiti ca avem specialisti foarte, foarte buni, merg cu proiectantul, la pas, sa vada pe teren care este exact situatia".

Solutii tehnice depasite

Un alt exemplu de nereguli din punctul de vedere al calitatii lucrarilor in executarea unui proiect de infrastructura este cel din comuna Albesti, judetul Vaslui. Biroul Regional Iasi de Implementare a Proiectelor SAPARD a sesizat in acest caz Directia Control si Antifrauda din cadrul SAPARD, actiunea de control demarand pe 2 august 2005. Valoarea lucrarii - un drum de piatra - se ridica la aproape 20 de miliarde de lei.
Unul dintre rezultatele anchetei a fost ca lucrarea a fost executata in conditii meteo nefavorabile, care au periclitat calitatea materialelor folosite.
In plus, modul de exploatare a drumului a fost necorespunzator, permitandu-se circulatia masinilor grele de 50 tone, in conditiile in care limita era de 7,5 tone. In urma acestei actiuni, i s-a solicitat beneficiarului ca in termen de o luna sa refaca lucrarile la parametrii tehnici solicitati. In caz contrar, Agentia SAPARD poate proceda la rezilierea contractului si la recuperarea fondurilor acordate.
"Lucrarea trebuia executata pana la 15 septembrie, cand temperaturile erau de 20-25 de grade, dar ei au executat lucrarea in octombrie, la temperaturi de 7 grade, si atunci normal ca lucrarea a fost data peste cap. In plus, au folosit macadam penetrant, care rezista doar doi ani de zile.
Dupa expirarea perioadei de garantie, Consiliul Local trebuie sa intretina drumul, dar de unde bani? Mai bine fac un drum mai scurt, din beton, dar cu care 20 de ani de zile nu mai ai probleme. Daca ar fi avut alta solutie tehnica, alta ar fi fost situatia. Dar foarte multe proiecte au solutii tehnice depasite, din anii '50, '60. In Botosani, de exemplu, au facut cu 34 de miliarde un drum de 22 de km. Mai bine faceau 6-7 km, dar de drum bun", a declarat Ticau.

Verificari in judetul Maramures

Reprezentantii Agentiei SAPARD au efectuat o vizita inopinata de verificare a stadiului lucrarilor de infrastructura finantate prin Programul SAPARD, in comunele Copalnic Manastur, Cernesti, Salsig si Sacalaseni din judetul Maramures. Insotiti de directorul executiv adjunct al DADR Maramures, Rodica Miclaus, Bolma Grazziela din partea CJ Mararmuress, precum si subprefectul de Maramures, Gheorghe Achim, expertii Biroului Regional de Implementare a Proiectelor Sapard (BRIPS) Nord-Vest Satu Mare au verificat la fata locului stadiul lucrarilor si respectarea clauzelor contractuale de catre beneficiari.
Cu ocazia acestei verificari desfasurate in 9 august 2005, au fost constatate unele nereguli si deficiente privind organizarea si functionarea pe santier si derularea lucrarilor.
Dintre acestea, cele mai grave sunt reprezentate de absenta responsabililor de lucrari de pe santier, numarul redus de utilaje si personal implicat in lucrari, comparativ cu angajamentele prezentate in ofertele pentru licitatii.

Lipsa de implicare a beneficiarilor

Dincolo de problemele cauzate de starea vremii defavorabile, intarzierile constatate se datoreaza nerespectarii angajamentelor contractuale de catre constructori precum si a lipsei de implicare din partea beneficiarilor. Cazul cel mai elocvent a fost intalnit in Comuna Salsig, unde cu trei luni inainte de termenul limita de finalizare a lucrarilor pe santier activau patru persoane, nefiind prezent nici un utilaj dintre cele prezentate in oferta de catre constructor. Primarul nu a putut sa explice situatia regasita la fata locului.
In toate cazurile, directorul BRIPS 6 NV, Sorin Radu, care a condus echipa de verificare, a atras atentia beneficiarilor in legatura cu obligativitatea respectarii angajamentelor contractuale si cu aplicarea in caz contrar a unor sanctiuni drastice, fiind posibila chiar rezilierea contractelor de finantare. De asemenea, tinand cont de capacitatile prezentate de constructori in ofertele de lucrari, Agentia SAPARD a impus termene precise privind accelerarea ritmului lucrarilor cu respectarea conditiilor de calitate si eficienta.
Atat primariile beneficiare, cat si societatile de constructii (BEN & BEN SERV SRL, JAOP Portugalia si OMS Hungaria KFT) vor suporta consecintele incalcarii termenilor contractuali.
Echipa BRIPS 6 NV va face in aproximativ doua saptamani o alta vizita in comunele in cauza, cu scopul de a verifica modul de solutionare a neregulilor constatate.

3 cazuri au ajuns in atentia DLAF

Directia Control si Antifrauda din cadrul Agentiei SAPARD poate solicita, pentru un control suplimentar, sprijinul altor organe abilitate. "Departamentul pentru Lupta Antifrauda (DLAF) se poate autosesiza, dar si noi putem avea cazuri delicate, confuze, sau persoana acuzata solicita un control suplimentar, iar noi sesizam organele abilitate, PNA, DLAF, in functie de speta in cauza", ne-a declarat Calin Nutu, director Comunicare SAPARD.
Pana acum, reprezentantii SAPARD au cerut sprijinul DLAF, fostul Departament de Inspectie al Primului-Ministru si Urmarire a Utilizarii Transparente a Fondurilor Comunitare, doar in trei cazuri: Proiectul de modernizare a infrastructurii rurale a Consiliului Local Prundeni (Valcea), Proiectul de modernizare a infrastructurii rurale a Consiliului Local Sinesti (Valcea) si Proiectul societatii Morosanu Press SRL Piatra Neamt, pentru suspiciuni de achizitionare a unor utilaje second-hand. In cazul Prundeni, Agentia SAPARD a solicitat un control suplimentar DLAF in mai 2005. Concluzia Departamentului a fost ca nu exista nici o situatie conflictuala, si astfel nu au existat implicatii financiare. In cazul Proiectului Consiliului Local Sinesti din Valcea, contractul a fost reziliat.
SC Morosanu Press SRL Piatra Neamt a fost suspectat ca a achizitionat utilaje second-hand din Olanda, cazul fiind transmis catre DLAF pentru un control suplimentar in noiembrie 2004.
La o prima analiza s-a constatat ca instalatia de abatorizare pui este second-hand, beneficiarul fiind obligat sa restituie suma de 2 miliarde de lei.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe