SAPARD refuza sa deconteze miliarde de lei

Conditiile pe care un proiect trebuie sa le indeplineasca pentru a obtine finantare nerambursabila europeana sunt extrem de dure. Unul dintre cele mai importante criterii este, desigur, calitatea lucrarilor efectuate. Dupa obtinerea aprobarii de la Agentia SAPARD, investitiile trebuie demarate din fondurile proprii ale beneficiarului, fiind decontate ulterior, insa multi risca sa piarda sume importante de bani, pentru ca nu au respectat cu strictete conditiile impuse. Adica din neglijenta sau din nepasare.
Dintre masurile de dezvoltare rurala care fac parte din Programul SAPARD, cel mai mare grad de absorbtie a fondurilor pare a-l avea, pana acum, masura 2.1., de Dezvoltare si imbunatatire a infrastructurii rurale, adresata autoritatilor locale.
Astfel, pentru perioada 2000 - 2006 au fost alocate fonduri de 515,16 milioane de euro, din care, pana la aceasta data, au fost angajate 483,49 milioane de euro, adica un procent de 93,85%.
Desi pentru proiectele SAPARD este necesara in general asigurarea unei cofinantari de catre beneficiar, in jur de 50 la suta din valoarea proiectului, pentru proiectele de infrastructura costurile sunt acoperite 100 la suta de Agentia SAPARD. Asa se explica, in buna parte, si succesul acestei masuri.
Cu toate acestea, Agentia SAPARD deconteaza doar cheltuielile eligibile realizate in cadrul proiectului dupa semnarea contractului de finantare si doar sumele care pot fi demonstrate prin inscrisuri financiare. In caz contrar, Agentia opreste din transa de plata solicitata sumele respective.

O treime din numarul proiectelor din Suceava au prezentat nereguli

Cele mai multe nereguli pentru proiecte realizate cu fonduri europene prin Programul SAPARD au fost semnalate in judetul Suceava.
Astfel, din cele 34 de proiecte de modernizare a infrastructurii rurale aprobate aici, pentru care au fost depuse cereri de plata in valoare totala de 952 miliarde de lei, 12 proiecte au prezentat nereguli, trecandu-se la sistarea unor plati in valoare de 37 miliarde de lei.
Printre motivele pentru care aceste sume nu au fost decontate se afla depasirea liniei bugetare, lipsa devizului de cheltuieli. De asemenea, s-au constatat lucrari care nu fusesera executate, dar existau cereri de plata pentru decontarea acestora, precum si o serie de conflicte de interese.
Consiliile Locale care au inregistrat cele mai multe cheltuieli neeligibile sunt: Zvoristea (1,9 miliarde de lei din cauza depasirii liniei bugetare, a depistarii conflictului de interese, executarii unor investitii neeligibile si lucrari neconforme din punct de vedere tehnic), Fantanele (1,5 miliarde, din aceleasi cauze de mai sus), Moldova Sulita (5,8 miliarde reprezentand cheltuieli neachitate sau neefectuate), precum si Asociatia Consiliilor Locale Balcauti - Gramesti (2,5 miliarde de lei, din cauza decontarii unor lucrari inexistente).

Calitatea, o mare problema

O alta cauza care a dus la imposibilitatea efectuarii platilor pentru investitii de modernizare a drumurilor o reprezinta calitatea proasta a lucrarilor executate de catre societatile de constructie. Din aceasta cauza, Consiliului Local Fantanele, din judetul Suceava, i s-a retinut de la plata suma de 745 milioane de lei.
Referitor la acest aspect, Samoila Szabo, directorul general al Agentiei SAPARD, a declarat ieri ca "trebuie sa crestem exigenta verificarilor cu privire, mai ales, la calitatea lucrarilor. In perioada urmatoare, vom lua niste masuri care nu vor fi prea populare printre constructori, dar vor creste calitatea lurarilor executate.
Astfel, timp de doi ani, in limita maxima de 5-10 la suta din valoarea lucrarii, constructorul va garanta pentru buna executie a lucrarii. De asemenea, in cursul saptamanii acesteia, vom incheia un protocol de colaborare cu Inspectoratul de Stat in Constructii, in vederea informarii reciproce. Vom face, in plus, verificari inopinate".

Contribuabilii sunt cei care suporta esecul autoritatilor

"Cand Consiliul Local nu da atentie calitatii si modului de implementare a proiectului, din pacate apar consecinte care pica pe comunitate", a declarat, pentru "Curierul National", Dan Gherghelas, directorul general adjunct al Agentiei SAPARD. "Teoretic, cel care ar trebui sa suporte consecintele este Consiliul Local, practic - Consiliul Judetean este cel care ajuta cu bani de la buget, din banii contribuabililor, fireste", a conchis Gherghelas.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe