"Es
"Este pentru prima data dupa 1930 cand intr-o mina europeana, in cadrul unui program de arheologie preventiva, este descoperit in situ un astfel de sistem hidraulic", a spus ieri, la conferinta de presa de la Muzeul National de Istorie a Romaniei, dr. Beatrice Cauuet, specialista in mineritul antic, care activeaza in cadrul laboratorului Unite Toulousaine d'Archeologie et Histoire (UTAH) al Universitatii "Le Mirail" de la Toulouse. Potrivit lui Cauuet, coordonator, din 1999, al echipei de arheologi francezi care lucreaza la Rosia Montana impreuna cu specialisti de la alte institutii de profil romanesti, instalatia, descoperita la circa 30 de metri sub nivelul vaii Rosiei Montane, permitea drenarea lucrarilor miniere antice prin evacuarea catre suprafata a apelor de mina cu ajutorul unui sistem de roti de lemn amplasate in camere situate pe mai multe niveluri. "O proba prelevata din roata de lemn supusa datarii radiocarbon (izotop 14 C) a indicat o vechime de 2000 de ani (secolul II d. Chr.)", a continuat Cauuet.
Descoperirea a fost facuta in cadrul Programului de Cercetare a patrimoniului de la Rosia Montana initiat in 2001 de catre Ministerul Culturii si Cultelor, coordonat de catre Muzeul National de Istorie a Romaniei cu fonduri asigurate, conform legislatiei in vigoare, de societatea romano-canadiana Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) care intentioneaza sa dezvolte in localitate un proiect de exploatare auro-argintifera.
Beatrice Cauuet a mai precizat ca explorarea subterana preliminara a sectorului minier Paru Carpeni a scos la lumina, in toamna anului 2004, o sala cu resturi de lemn care sugerau posibila existenta a unui echipament complex. Reluarea, in acest an, incepand cu a doua jumatate a lunii mai, a cercetarilor arheologice a confirmat ipoteza de lucru a echipei de specialisti. Astfel, sapaturile au pus in evidenta intregul esafodaj de piese din lemn ce servea pentru protejarea rotii hidraulice, precum si componentele principale ale rotii, mai putin insa axul acesteia. Cele patru pale din lemn gasite sunt identice cu cele expuse in Muzeul National al Unirii din Alba Iulia. Prin analogie, echipa de arheologi implicata in sapaturile din acest perimetru a avansat ipoteza conform careia axul rotii ar putea fi cel expus la acelasi muzeu. Obiectele existente la Alba Iulia au fost descoperite intamplator la Rosia Montana in cursul secolului al XIX-lea, fara a se cunoaste exact locul.
Piesele descoperite anul acesta la Paru Carpeni au fost supuse unor tratamente specifice de conservare primara, urmand ca intreg ansamblul sa fie refacut in situ pentru a putea fi vizitat de publicul larg. "Descoperirea de la Rosia Montana", a afirmat Beatrice Cauuet, "este prima de acet gen, dupa cele similare cunoscute in sudul Peninsulei Iberice si anume in siturile miniere din Spania si Portugalia la inceputul secolului XX".
Despre autor:
Sursa: Curierul National
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
She's Next: femeile adună mai ușor oameni. Cum se aplică asta în antreprenoriat?
Sursa: start-up.ro
-
Cora devine Carrefour: până la începutul lunii mai toate hipermarketurile vor...
Sursa: retail.ro
-
Analiză Clean Recycle: numărul deșeurilor de ambalaje, în creștere de sărbători
Sursa: green.start-up.ro
-
Creștere de 40% a portofoliului Ecofinance România
Sursa: futurebanking.ro
-
De ce te lasă Dumnezeu să urli de durere?
Sursa: garbo.ro
-
Sondaj Libris: Când, unde, cât și de ce citesc românii. Ce buget alocă lunar...
Sursa: wall-street.ro
-
Oracolul Îngerilor: Ce mesaj are Îngerul Păzitor pentru 24 aprilie?
Sursa: kudika.ro