Conform zicalei "un necaz nu vine niciodata singur", locuitorii judetelor afectate de inundatii ar trebui sa se astepte la ce e mai rau in iarna 2005-2006. Cu mai mult de jumatate din culturi distruse, foametea va fi una din problemele care va lovi c

Conform zicalei "un necaz nu vine niciodata singur", locuitorii judetelor afectate de inundatii ar trebui sa se astepte la ce e mai rau in iarna 2005-2006. Cu mai mult de jumatate din culturi distruse, foametea va fi una din problemele care va lovi cu violenta si care va genera dificultati rar intalnite in ultimii zeci de ani. Fara grau, porumb si floarea-soarelui, productii compromise masiv, de exemplu, in judetul Vrancea, sinistratii vor trebui sa faca eforturi disperate pentru a avea ce pune la iarna pe masa. Situatia la nivel national nu e dezastruoasa, insa poate fi considerata dificila. Ministrul Gheorghe Flutur spune ca inundatiile din acest an, inregistrate in perioada aprilie - iulie, au compromis iremediabil 108.000 hectare de culturi agricole, din care 50.000 de hectare numai in luna iulie. Din suprafata cultivata afectata partial, 425.000 de hectare au fost compromise in luna iulie. "Judetele Bacau, Vrancea, Galati si Buzau au fost grav afectate, urmand sa fie declarate zone calamitate", spune ministrul.
Judetul Vrancea isi va purta mult timp de acum inainte titulatura de judet sinistrat. Dupa ce vor reusi sa depaseasca socul emotional provocat de momentele teribile ale sinistrului ce a lovit ca un trasnet, locuitorii din Vrancea vor trebui sa tina piept unei probleme de a carei gravitate vor fi constienti nu acum, ci peste cateva luni, atunci cand iarna va bate la usa: foametea.
Directia Agricola din Vrancea atrage atentia asupra faptului ca alimentele de baza, uleiul, painea, zaharul, ar putea sa lipseasca de pe masa romanilor. "Agricultorii din Vrancea au suferit pagube evaluate la 150 miliarde de lei numai din cauza grindinei", spune directorul Directiei Agricole Vrancea, Ion Marin. Conform acestuia, bucatile de gheata au facut prapad in localitatile Bolotesti, Jaristea, Odobesti, Vartescoiu, Focsani, Garoafa, suraia, Vanatori, Gologanu, Vulturu, Tulnici si Campeneanca, unde a distrus culturile in proportie de suta la suta.
A doua jumatate a anului va pricinui neplaceri reale si amatorilor de vin, inundatiile si grindina venind intr-un moment cat se poate de neprielnic pentru dezvoltarea vitei de vie, aici inregistrandu-se si cele mai mari pagube, de circa 100 miliarde de lei. in cuvinte seci, asta inseamna ca o mare parte din productia din Vrancea s-a dus pe apa Sambetei.
si graul a fost afectat pe suprafete intinse, 2.030 de hectare fiind calamitate sub 50%, paguba inregistrata fiind de 6,13 miliarde de lei. Orzul a fost calamitat pe o suprafata de 30 de hectare, iar orzoaica pe o suprafata de 50 de hectare. si 360 de hectare de teren cultivat cu floarea-soarelui au fost atinse de grindina. "Pagubele sunt estimate de specialistii nostri la 146 miliarde de lei", a mai declarat Ion Marin.



"Inundatiile vor scumpi painea"

in urmatoarele doua luni, painea se va scumpi cu pana la 10%, a estimat Federatia Sindicatelor Agrostar, motivand ca inundatiile au degradat mare parte din recolta de grau din acest an. La randul lor, Aurel Popescu, de la patronatul din panificatie, si ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, spun ca nu este nici un motiv de majorare a pretului painii, dar estimeaza ca 40% din recolta este depreciata din pricina inundatiilor.

"Era sa murim pur si simplu de foame"

Ultima oara cand Romania a fost lovita de foamete s-a intamplat in vremurile tulburi ce au urmat celui de-al doilea razboi mondial. La fel ca si azi, tara noastra s-a confruntat cu fenomene meteo extreme, insa nu cu inundatii, ci cu o seceta care a devenit subiect de studiu pentru meteorologii din intreaga Europa, in vara anului 1946 inregistrandu-se cele mai lungi perioade si intervale secetoase. Spre exemplu in Baragan, la Seceleanu, in 192 de zile nu au cazut precipitatii.
Foametea pricinuita de seceta din 1946 nu a fost nici astazi uitata. Cei care au apucat seceta postbelica spun ca nu si-ar dori pentru nimic in lume sa repete experientele de atunci. Gheorghe Dascalu, unul din batranii satului Pufesti, greu lovit anul acesta de inundatii, isi aminteste si acum cu groaza de seceta care a lovit Romania in 1946. "Eu aveam pe atunci doar 17 ani, dar imi aduc aminte si acum ce suparati erau parintii mei, era atat de cald si aerul atat de uscat ca nu se putea face nimic pe camp. Pamantul se intarise ca piatra si avea crapaturi adanci de aproape un metru".

"18 zile am mancat numai stevie"

Abia in anii urmatori, adica incepand cu 1947, satenii din Pufesti am resimtit efectele. Gheorghe spune ca cei doi ani au fost cei mai rai pe care i-a trait in viata lui. "Nu aveam ce manca, nu aveam din ce sa facem mamaliga sau paine, asta pana cand tatal meu s-au hotarat sa plece din sat si sa cumpere malai si faina din Ardeal. si acolo fusesera probleme, dar nu asa ca la noi. A lipsit 18 zile, timp in care nu am mancat decat stevie sau ceapa din gradina".
Perioada neagra prin care a trecut el si familia lui a fost ca o lectie de viata pentru Gheorghe. "Atat de tare ne-am speriat, incat de atunci toata viata mea m-am ingrijit sa am hambarele pline".

Libertatea

Sursa: Libertatea



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.