Un grup de cetateni americani de origine romana, care au format Comitetul Romano-American pentru Basarabia, preocupati fiind de soarta tarii de origine si a romanilor instrainati, a transmis mai multe memorii unor personalitati marcante, atat din tar

Un grup de cetateni americani de origine romana, care au format Comitetul Romano-American pentru Basarabia, preocupati fiind de soarta tarii de origine si a romanilor instrainati, a transmis mai multe memorii unor personalitati marcante, atat din tara, cat si din strainatate, in incercarea de a obtine sprijin pentru repararea injustitiei istorice provocate de Pactul Ribbentrop-Molotov. Convingerea Comitetului este ca nici un cetatean roman nu poate ignora soarta Basarabiei si a confratilor de dincolo de Prut si Nistru. "Basarabia ne uneste pe toti in ganduri, aspiratii si simtiri. Comitetul nostru urmareste remedierea injustitiei istorice comise impotriva Romaniei prin Pactul Ribbentrop-Molotov si reafirma cu tarie dreptul legitim al tarii asupra teritoriului dintre Prut si Nistru", sustin semnatarii memoriilor. Considerand cu adevarat importanta aceasta initiativa, "Curierul National" va promova actiunile Comitetului Romano-American pentru Basarabia.
Un prim pas in acest demers este reprezentat de publicarea memoriilor transmise de Comitetunei serii intregi de personalitati. Astfel, in numarul de azi, publicam memoriul adresat presedintelui georgian, Mihail Saakashvilli.

Catre, Mihail Saakashvili, presedinte al Georgiei

Domnule presedinte,

Dorim sa va felicitam din adancul inimii pentru afirmatiile dumneavoastra facute recent, referitor la importanta bazinului Marii Negre pentru tara dumneavoastra, pentru Romania, pentru Statele Unite si pentru Europa, precum si pentru pacea in regiune. De asemenea, dorim sa ne exprimam aprecierea pentru consultatiile dumneavoastra avute cu presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu, si cu presedintele Ucrainei, domnul Viktor Iuscenko, precum si pentru propunerea de a se organiza o conferinta Ialta II, in vederea remedierii vechilor nedreptati create de Pactul Ribbentrop-Molotov.
V-am contactat in numele comunitatii americanilor de origine romana, pentru a face cunoscuta pozitia organizatiei noastre cu privire la tarile noastre native, Romania si Republica Moldova. Ne adresam dumneavoastra, domnule presedinte, pentru ca Georgia si Romania sunt doua tari pe care le leaga o prietenie veche si pentru ca istoriile lor sunt, din multe puncte de vedere, aproape similare. Noi, romanii si georgienii, am fost victime ale acelorasi puteri imperialiste. In prezent, suntem incurajati sa va adresam aceasta scrisoare de discursul sustinut de presedintele George W. Bush, in timpul vizitei sale in Europa, in care a denuntat Pactul Ribbentrop-Molotov, incheiat in 1939, si consecintele sale. Acest act a fost denuntat, totodata, si de Senatul American, de Parlamentul European si de fostul cancelar german, Helmut Kohl.
In discursul sau, presedintele Bush a mentionat si problemele Acordului de la Ialta, declarand ca "arestarea a milioane de persoane in centrul si estul Europei va ramane in memoria noastra ca una dintre cele mai mari nedreptati din istorie". In calitate de cetateni americani de origine romana, suntem alaturi de Statele Unite in aceste vremuri de grea incercare: razboiul impotriva terorismului si incercarile de a indrepta greselile trecutului. Suntem ingrijorati in mod special de dificultatile tranzitiei spre o societate democratica in Romania si in alte tari din estul Europei, precum si in republicile din Caucaz. Suntem convinsi ca si tara dumneavoastra impartaseste temerile noastre.
Domnule presedinte, noi dorim sa reamintim intregii lumi ca, impreuna cu alte trei republici baltice, Romania a fost, la randul sau, o victima a Pactului Ribbentrop-Molotov. Potrivit prevederilor acestui act, in iunie 1940, armata sovietica a invadat si anexat regiunile romanesti Basarabia si Bucovina de Nord. La putin timp dupa anexare, Moscova a dezmembrat aceste regiuni, lansand o campanie sub semnul terorii pentru a sterge amprenta Romaniei. Totodata, a fost infiintata Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca. In ciuda protestelor in masa impotriva arestarilor postbelice, a deportarilor si relocalizarilor, pana in zilele noastre, locuitorii acestor regiuni au ramas de etnie romana, asa cum s-a demonstrat in urma recensamantului national realizat in Republica Moldova in 2004.
Dupa dezmembrarea Uniunii Sovietice, Moldova si-a declarat independenta. Cu toate acestea, noua republica nu a fost capabila sa scape de sub jugul fostului regim comunist si sa intre in marea familie a natiunilor democratice europene.
In plus, regiunea separatista Transnistria a devenit o cauza continua a instabilitatii geopolitice in zona. Pe fondul schimbarilor democratice recente din tara vecina Ucraina si al cresterii importantei Romaniei pentru Statele Unite, consideram ca America si celelalte state dezvoltate ale lumii ar trebui sa ia in discutie o noua abordare a problemelor din aceasta zona a Europei. Actuala republica Moldova este doar un vestigiu comunist al trecutului. Lumea democratica nu-l poate condamna pe Stalin si crimele sale fara a indrepta greselile lui, care sunt vizibile si azi.
In calitate de membri proeminenti ai Comunitatii Americanilor de origine romana, vrem sa aducem in atentia dumneavoastra declaratia intocmita de comitetul nostru, numita "Statele Unite, Romania si Moldova", prezentata in cadrul Congresului American de catre congresmanul Jim Gibbons, reprezentant al statului Nevada, pe 26 martie 2004 si inclusa in "Inregistrarile Congresului - Extensii ale Declaratiilor" (pp. E454-456). In aceasta declaratie sunt cuprinse punctele de vedere ale celor mai multi dintre cetatenii americani de origine romana, care traiesc in prezent in Statele Unite.
Declaratia mentioneaza faptul ca reprezentantii comunitatii romano-americane saluta cu bucurie caderea dictaturii comuniste in Romania si Republica Moldova. Cu totii asteptam o revenire rapida la democratie in cele doua tari si o posibila reunificare a Republicii Moldova cu Romania, in speranta ca, impreuna, vor face parte din NATO si din Uniunea Europeana. In timp ce Romania a aderat deja la NATO si a fost invitata sa intre in Uniunea Europeana, Republica Moldova a abordat o directie opusa. Aceasta tara continua sa fie manipulata de structuri comuniste nereformate, in timp ce politicienii ei raman sub influenta puternica a strategiei geopolitice a Federatiei Ruse. Ca rezultat, Republica Moldova a cazut, din nou, in mainile Partidului Comunist: economia ei se rezuma la abatoare, iar regiunea Transnistria a devenit un centru al traficului international de arme si al altor activitati ilicite, in timp ce populatia s-a cufundat in disperare.
Convingerea noastra ca cea mai buna solutie este sa acceptam ideea ca, in calitate de fosta regiune romaneasca, singurul loc pentru Moldova este alaturi de Romania. Nu suntem in favoarea unei reunificari imediate sau a unei schimbari rapide in politica externa a Statelor Unite, dar sugeram ca opinia noastra sa fie luata in considerare.
De asemenea, credem ca un astfel de tel ar fi benefic pentru ambele tari, ar promova interesele de securitate americane si ale statelor occidentale in regiunea Marii Negre si ar sprijini Moldova sa scape de o sursa de probleme regionale. Pentru acest scop, suntem pregatiti sa colaboram cu dumneavoastra, domnule presedinte, si cu tara dumneavoastra.
In incheiere, precizam ca am aprecia foarte mult o sugestie din partea dumneavoastra cu privire la implinirea aspiratiei noastre mutuale, a doua tari intregi si libere.

Cu sinceritate,

Parintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Biserica Ortodoxa Romana "Sfanta Cruce" din Alexandria, Washington DC, fost detinut politic in Romania comunista, timp de 20 de ani
Doctor Nicholas Dima, Profesor de geopolitica, scriitor, fost reporter pentru Vocea Americii
Valentin T. Tepordel, Cercetator in geopolitica, nascut in Chisinau, Basarabia
Doctor Sivliu Ziscovici, Medicul comunitatii romano-americana din Washington DC

6 iunie, 2005


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.