Sase ani fara Mircea Nedelciu

Editura Compania a repus de curand in circulatie romanul lui Mircea Nedelciu "Zmeura de campie" si a anuntat ca va retipari si "Zodia scafandrului". Editura Paralela 45, care a publicat prima "integrala" a prozei scurte a lui Nedelciu, in primavara lui 1999, pe cand autorul se afla pe patul de suferinta, face si ea planuri pentru noi aparitii cu texte ale sale. Cam din anul 2000 incoace, opera lui se studiaza in scoala, conform tuturor manualele alternative, Nedelciu fiind cap de lista atunci cand e vorba despre "noua proza" a ultimilor douazeci-douazeci si cinci de ani. In cursurile si seminarele facultatilor de Litere a inceput sa fie discutata inca de la inceputul ultimului deceniu al secolului XX, dupa caderea regimului comunist (pana atunci nu prea era voie sa se predea despre "tanara generatie", despre postmodernism si alte asemenea lucruri foarte "periculoase"). Cu o exceptie ici, alta colo, a cate unui critic care-si face program suicidar (simbolic vorbind!) din a nega literatura novatoare a "valului" literar postmodern, proza lui Nedelciu intruneste aprecierile superlative ale comentatorilor de literatura si - de vreme ce se tot reediteaza, deci se vinde! - ale publicului. Altfel spus, e in curs de "clasicizare".
Nu fac atare recapitulare ca introducere la o cronica obisnuita de carte. "Zmeura de campie" este - am vazut - un roman deja validat, parte a unei opere recunoscute ca exceptionala. Ma folosesc de retiparirea de la Compania (editura a tandemului Adina Keneres-Petru Romosan, si ei prieteni ai lui Nedelciu) ca pretext pentru a marca implinirea a sase ani de la stingerea din viata a autorului. A fost - de fapt - ieri. Mircea Nedelciu a plecat dintre noi pe 12 iulie 1999.
Cronicarul nu va fi - deci - analitic, ci evocator, memorialistic. Si-si va aminti mici detalii de viata si de istorie literara.
Mai exact, imprejurarile in care a aparut prima editie a "Zmeurei...", in 1984, la Editura... Militara. Ciudat, nu?! Combinatia dintre litaratura experimentala, foarte ludica si foarte cosmopolita a lui Mircea Nedelciu si contextul "cazon" in care cartea s-a tiparit e imposibil de inteles in afara unor imprejurari concrete. La editura respectiva lucra pe-atunci un fost coleg de facultate al "trupei" Nedelciu-Gheorghe Craciun-Gheorghe Iova & comp., si anume Petre Raileanu. Fiind incadrat intr-o institutie militara, avea grad de locotenent si, cu toate ca facea munca normala de redactie, trebuia sa vina la slujba in uniforma. Intre timp, Petre Raileanu a abandonat institutia si ierarhia, redevenind "civil", s-a stabilit dupa 1990 la Paris, a facut acolo o teza de doctorat si este cunoscut ca jurnalist la Radio France International (sectia romana) si cercetator literar, specializat in istoria avangardei noastre (a publicat mai multe carti, editii, antologii). Impreuna cu colega lui de redactie Mariana Avanu (trecuta dupa 1990 la editura Fundatiei Culturale Romane), Raileanu a reusit sa-i convinga pe sefii sai de la Militara ca ar merita sa mearga pe linia unei oarecari "emancipari", publicand si autori romani cu prestigiu, tineri si mai putin tineri (productia obisnuita era compusa din proza clasica pe subiecte "ostasesti" sau mai general-istorice, literatura contemporana "patriotica" si studii de istorie militara). De cum i-a facut vechiul lui coleg Petrica Raileanu propunerea, Mircea Nedelciu a si acceptat, amuzandu-se la gandul ca se deschide astfel o supapa atat de ironic-paradoxala in sistem: caci, militara fiind, editura nu era supravegheata - citeste: cenzurata - la fel ca restul (Cartea Romaneasca, Albatros, Eminescu etc.), mereu banuite ca imping spre publicare carti nu tocmai "ortodoxe" din punctul de vedere al regimului. Si asa a ajuns sa se publice acolo, la Editura Militara, "Zmeura de campie" si alte carti aduse de Raileanu sau de Nedelciu insusi: romane de Mircea Horia Simionescu ("Asaltul locului comun" - titlu... militaros, nu?!), Costache Olareanu, Alexandru Vlad sau Sorin Preda...
Revazand clipele de atunci, imi reamintesc inca o data fotografia din tinerete a prietenului nostru Mircea, ticluita in asa fel incat sa se vada ca priveste lumea din jur cumva-"altfel", printr-o lentila nu doar maritoare, ci si ingenioasa, iscoditoare, de o scormonitoare inteligenta...

---

Despre autor: