"Film, muzica si urban" reprezinta subtitlul revistei "Re:publik" (an I, nr. 2, iunie 2005), unde ne atrag atentia un interviu cu Nicole Kidman si un reportaj despre viata de noapte si viata de zi a Clujului ("Clujing", de Cosmin Costinas). Topul "ce
"Film, muzica si urban" reprezinta subtitlul revistei "Re:publik" (an I, nr. 2, iunie 2005), unde ne atrag atentia un interviu cu Nicole Kidman si un reportaj despre viata de noapte si viata de zi a Clujului ("Clujing", de Cosmin Costinas). Topul "celor mai hot festivaluri muzicale ale verii" (de Anca Gradinariu), "Che" (Carmen Mezincescu) vs. "Papa" (de Ana Maria Sandu), Oana Igrisan aflata "in cautarea amandinei perfecte" (un tur al cofetariilor de Bucuresti) - sunt doar cateva subiecte ale unei reviste inteligente, uneori puternic colorata, cu o foarte buna sectiune de cronici: muzica (Gorillaz, Fatboy Slim), film ("Traducatoarea"/ "The Interpreter", "Jurnal de calatorie"/ "The Motorcycle Diaries"), DVD si TV. Un nou profil pe piata romaneasca, bazat pe umor inteligent: ambele numere de pana acum incep cu un "remember" (o descriere de o pagina pentru Radiohead, respectiv Windows 95) si se termina cu o "prospectiune": show-uri sau scandaluri imaginare, posibile peste 10 ani.
Revista "RC" este o noua aparitie in formatul "Sapte seri" sau "B-24-FUN", specializata insa pe jocurile pe calculator. Nr. 3 (iulie-august/ 2005) este unul de vacanta, in care se pot citi informatii despre campionatele mondiale de jocuri in retea, precum celebrul shooter "Counter Strike" (anul acesta se va tine in China) sau "Warcraft III", despre boicoturi legislative ale Senatului american asupra unor jocuri considerate prea violente (desi au interdictii pentru "gamerii" sub 17 ani) sau despre filme produse de Hollywood pe baza unor jocuri. Nu lipsesc din acest numar interviuri cu realizatori romani de jocuri (Serban Tudor si Cristian Hriscu-Badea). De asemenea, prezentari pentru numeroase jocuri de strategie, dintre care semnalam "Singles 2: Triple Trouble", un joc in care "controlezi unul sau mai multe personaje, avand grija de necesitatile lor zilnice de hrana, igiena, divertisment si mai ales cele erotice sau romantice". Adica, in doua ore, o existenta de probabil cateva luni. Altfel, in afara de console si de "play-stations", multe armate (din toate timpurile), curse de masini, partide de fotbal virtuale in care bat "ai nostri" ("O saga romaneasca pe serverele suedeze"), dar si mici stiri despre divertisment pe telefon.
"Le Journal" (nr. 39/ 2005), editat de Agentia Interguvernamentala a Francofoniei, pune accentul pe o definitie a francofoniei localizate in Africa; desi calendarul Agentiei cuprinde evenimente care se desfasoara si in tarile vorbitoare de franceza din Europa, acest numar acorda un spatiu considerabil traducerilor din franceza in limbi si dialecte precum creola, fulfuda, manden, kinyarwanda, swahili, realizate pe teme diverse, precum lingvistica, pedagogie, cursuri de "creative writting", dar si romane sau piese de teatru. Cu toate acestea, partea cea mai mare din acest buletin (de 12 pagini) este ocupata de strategiile politice: o comparatie intre francofonie si Commonwealth sau confruntarile electorale din Haiti, tara aleasa pentru sarbatorirea zilei internationale a francofoniei (20 martie).
"Vocea Mesopotamiei", serie noua, nr. 17, mai 2005, este publicatia culturala si politica a kurzilor rezidenti in Romania. O publicatie in primul rand politica, "Vocea Mesopotamiei" radiografiaza situatia poporului fara stat, panoramand prin interviuri si articole de atitudine situatia kurzilor din Turcia ("Ce va face Turcia" de Ahmet Inan foloseste metafore organiciste, precum cea aplicata Imperiului Otoman: "omul bolnav"), dar si din Siria, Iran si Irak. O miza importanta pentru o astfel de publicatie militanta este cea culturala, formula de acreditare a unei identitati. Inca din editorialul "Nu-l intemnitati pe Don Quijote!", semnat Leyla, putem citi: "Kurzii sunt milioane de Don Qujote!", Sunt mentionate nume si titluri din literatura kurda clasica (Mem U Zin, "Dadaca vede inelele lui Memo si Tacdin"), din muzica ("Aram Tigran, cantaretul de origine armeana care si-a pus viata in slujba muzicii kurde", interviu de Seyid Ferqini), dar si din istorie ("Primele hieroglife au fost descoperite in Kurdistan" de Tahsin Okur). Pe scurt, o revista a inceputului de drum politic si cultural, comparabila in multe privinte cu "Dacia literara" a lui Mihail Kogalniceanu.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.