In ultimele zile ale lunii iunie, presedintele Romaniei a demonstrat o data in plus ca e un actor politic care joaca excelent in piesele prezentate in premiera absoluta. Basescu e cel dintai politician postdecembrist care a castigat toate bataliile s
In ultimele zile ale lunii iunie, presedintele Romaniei a demonstrat o data in plus ca e un actor politic care joaca excelent in piesele prezentate in premiera absoluta. Basescu e cel dintai politician postdecembrist care a castigat toate bataliile sale electorale. El a fost singurul lider de la Bucuresti care a reusit sa repuna in circulatie sintagma "doua state romanesti" fara sa starneasca proteste in varful piramidei de la Chisinau. In fine, dar nu si in ultimul rand, Romania, prin gura actualului sau presedinte, pentru prima oara in istorie a condamnat oficial conspiratia dintre Stalin si Hitler in urma careia Uniunea Sovietica a anexat Basarabia si nordul Bucovinei. La implinirea a 65 de ani de la ultimatumul Moscovei adresat Bucurestiului, Traian Basescu a facut o declaratie in care a dezaprobat fara echivoc Pactul Molotov-Ribbentrop.
Presedintele a spus ca se inchina cu respect in fata fratilor de peste Prut care, "ca urmare a unor greseli istorice grave", s-au vazut nevoiti sa invete "sa traiasca zilnic cu suferinta, de la cea a despartirii de familie la cea a dezradacinarii de limba si neam". La mijloc, da de inteles liderul de la Bucuresti, e o nedreptate care i s-a facut Romaniei si ramane, deocamdata, neinlaturata. El nu pune la indoiala, desigur, actualul status quo din Europa, dar lasa sa se intrevada ca o reparatie istorica se impune. Care e semnificatia acestui gest politic? Are rost, oare, astazi sa te mai razboiesti in vorbe cu Stalin si Hitler in situatia in care cauza lor pare pierduta iremediabil? Nu incape discutie. Sunt morti care trebuie inca ucisi. Urmeaza sa fie spulberat duhul lor rau si lichidate consecintele crimelor pe care le-au savarsit. Numai in acest caz poti spera sa nu mai retraiesti o data istoria.
O declaratie, chit ca detonata ca o adevarata bomba de presa, nu pune inca punctul pe "i", fireste. Si nici n-are cum. E inca mult pana departe. Ea pune, insa, degetul pe rana. Condamnarea oficiala de catre Romania a raptului de la 28 iunie 1940, inainte de a avea un impact practic, are deja, neindoios, o semnificatie istorica. Trendul ei pozitiv este incontestabil. Romania lasa sa se inteleaga foarte clar ca nu a incheiat conturile cu trecutul. Si momentul pentru un atare demers este cat se poate de potrivit.
Recent, pentru prima data Statele Unite si aliatii lor din Europa au afirmat ca sfarsitul ocupatiei naziste n-a fost si inceputul libertatii pentru tarile Europei Centrale si ale celei de Est. In fond, ei si-au pus cenusa pe crestet, recunoscand ca Ialta a fost o greseala care a facilitat expansiunea bolsevismului in lume. Aceasta schimbare de optica occidentala isi spune deja cuvantul. Estonia, Letonia si Lituania, sprijinite de comunitatea euroatlantica, pretind, la ora actuala, scuze de la Rusia pentru ocupatia tarilor baltice, dar si compensatii pentru imensele pagube pricinuite. Vilniusul, de exemplu, cere de la Moscova 25 miliarde de dolari. Potrivit autoritatilor lituaniene, acesta e pretul minim al ocupatiei sovietice. Romania poate si trebuie acum sa urmeze exemplul balticilor. Situatia ei in cazul invaziei sovietice in Basarabia este identica, fireste, cu cea a Estoniei, Letoniei si Lituaniei.
Ce-i drept, Occidentul intotdeauna a reprosat URSS ocuparea teritoriilor baltice si, totodata, a trecut sub tacere de multe ori anexarea Basarabiei. Am avut de a face, desigur, cu un dublu standard care are mai multe explicatii. Din lipsa de spatiu si timp, nu le vom trece in revista pe toate. Vom spune doar ca una din cauzele acestei atitudini sta in situatia geopolitica pe care a avut-o Romania in perioada postbelica. Acum, insa, o data cu extinderea UE si NATO spre Est, lucrurile s-au schimbat. Intrarea Ucrainei in sistemul occidental de securitate se constituie, de asemenea, intr-un factor care incurajeaza Romania sa reclame lichidarea consecintelor Pactului Molotov-Ribbentrop. Nu este vorba neaparat de revizuirea grabnica a hotarelor, ci de niste recompense substantiale pe care Bucurestiul are tot temeiul sa le ceara si chiar sa le obtina de la Moscova. (...)
Fara a face speculatii pe tema viitorului si fara a ne imbata cu apa rece, vom spune in incheiere ca senzationala declaratie a presedintelui Basescu e un semn bun. Romania a luat o atitudine oficiala fata de Pactul Molotov-Ribbentrop. Si asta nu-i deloc putin. Bucurestiul are acum o sansa in comparatie cu perioada istorica recenta, cand nu avea nici pozitie si nici vointa de a revendica ceea ce-i apartine. Lipsa initiativei politice a dezavantajat enorm si Romania, dar si Basarabia. Pentru ca de unde nu-i, precum se stie, nici Dumnezeu nu cere.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.