Trag clopotele ca sa alunge ploile

O vorba din popor spune ca in viata norocul si-l mai face si omul. Nimic mai adevarat pentru satenii din comuna Pufesti, judetul Vrancea, care au propria lor metoda de a dispersa norii de grindina sau ploaie ce le ameninta comunitatea: trag clopotele. Coincidenta sau nu, cert este faptul ca Pufesti este, poate, unul dintre putinele locuri din tara in care grindina si furtunile violente nu si-au mai facut aparitia de zeci de ani. Efectele dezastruoase ale ploilor torentiale care au lovit in ultimele zile sudul tarii au readus in discutie o problema care se dovedeste pe cat de sensibila pe atat de greu de rezolvat la modul concret: ce se putea face pentru a evita toate nenorocirile provocate de ruperile violente de nori? Solutii poate ar fi existat, de ce si cine nu le-a pus in practica fiind intrebari la care se va formula in scurt timp un raspuns.
Banii nu vor fi niciodata suficienti pentru a crea sofisticate sisteme de protectie pentru astfel de cazuri, iar de acest lucru sunt perfect constienti si locuitorii unei mici comune din judetul Vrancea. Taranii din Pufesti au propriile metode prin care isi feresc culturile agricole si localitatea de nenorociri. Consiliul Judetean nu are bani pentru rachete antigrindina, angajatii primariei nu se pricep catusi de putin la previziuni meteorologice, asa ca satenii apeleaza la o practica mostenita de la parinti, de la bunici si strabunici: trag clopotele.
intamplator sau nu, "ritualul" se pare ca da roade, foarte rare fiind cazurile in care bucatelele de gheata au apucat sa se pravaleasca peste Pufesti. "Ne-am cam invatat sa "citim" norii care au grindina, sunt mai albiciosi decat aia de ploaie. Atunci dam fuga in clopotnita bisericii si tragem clopotele pana cand se sparg si se imprastie norii", povesteste Gheorghe Dascalu, consilier in cadrul bisericii si unul dintre responsabilii cu "trasul clopotelor" in Pufesti.
Desi varsta isi spune tot mai des cuvantul si ii aduce cu brutalitate aminte ca nu mai are 20 de ani, Gheorghe Dascalu urca de fiecare data cand e nevoie treptele abrupte ce duc la clopotnita. Se duce pentru ca stie ca si el a muncit umar la umar pe camp cu vecinii lui, se duce pentru ca asa s-a obisnuit de zeci de ani. incet, cu miscari parca atent studiate, prinde cu bratele funia, trage cu putere aer in piept si misca regulat cele peste 200 de kilograme de aliaj care produc instantaneu un zgomot infernal.
Obiceiul este folosit si in cazurile in care se prevad furtuni sau ploi torentiale care ar putea pune in pericol munca localnicilor. "Nu putem sta cu mana in san si sa asteptam sa se pravale nenorocirile peste noi. Este un fapt dovedit chiar si stiintific, sunetul puternic produs se propaga in cercuri concentrice in jurul satului, se formeaza un fel de clopot protector ce se ridica pana la nori. Acum doua luni, se anuntasera la radio ploi torentiale insotite de grindina si am vazut norii cei urati venind dinspre est. Am tras clopotele timp de 10 minute, iar norii s-au oprit dincolo de Siret, la cativa kilometri de satul nostru", explica Ion Stravanu , secretarul primariei.
Ce se intampla cu clima din Romania? "Nu se intampla nimic care sa iasa din tiparul altor ani, sunt ani secetosi si ani ploiosi. Anul 2005 este, de exemplu, un an ploios. Este adevarat ca s-au inregistrat cantitati peste mediile anuale, insa acest lucru nu reprezinta in sine un fapt spectaculos, astfel de cantitati s-au mai inregistrat de-a lungul timpului. Inundatiile apar ca urmare a greselilor care se fac la nivel administrativ, albiile raurilor mici sunt modificate fortat si haotic, iazurile sunt prost gestionate. Marile rauri ar fi putut prelua cantitatea mare de apa cazuta, dar inundatiile s-au produs din cauza revarsarii raurilor mici, care sunt prost administrate", explica Ion Sandu, directorul general al Administratiei Nationale de Meteorologie.



Numarul evacuatilor a ajuns la 1.300

Ieri, alte peste 700 de persoane au fost evacuate din casele subrezite de apele revarsate, iar numarul total al celor care au pierdut tot a ajuns la 1.292. in timp ce oamenii ale caror case au fost inundate traiesc cosmarul vietii lor, autoritatile s-au impartit in doua tabere: cei care acorda ajutor si cei care cauta vinovati.
Locuitorii din trei judete -Teleorman, Olt si Giurgiu - sunt greu loviti: 3.622 de case au fost distruse de ploile din weekend, de mal, busteni si torenti. La Tatarasii de Jos, Teleorman, au fost aduse mai multe motopompe pentru evacuarea apei din gospodariile inundate, iar la Giurgiu, opt echipaje se lupta cu apa care a invadat strazile municipiului si curtea fabricii de caramida. Barajul Brebeni din judetul Olt, care a fost subrezit de viituri, a fost consolidat cu 600 de saci cu pamant. in judetul Arges, podul de pe raul Cotmeana a fost grav afectat si a fost necesara construirea unuia provizoriu. in afara de case, in cele trei judete sunt distruse culturile pe multe zeci de mii de hectare, strazile sunt impracticabile, circa 60 de poduri si podete sunt avariate si peste 10.000 de animale au murit.
Peste 1.000 de reprezentanti ai Ministerului Internelor si ai MApN au sarit in ajutorul sinistratilor cu pompe, barci pneumatice, autospeciale si camioane. Cisterne cu apa au fost aduse in zonele unde apa nu mai e potabila.
intre timp prim-ministrul Calin Popescu Tariceanu a pornit o adevarata vanatoare a vinovatilor. Premierul a luat la puricat autoritatile locale din zonele afectate de inundatii pentru a descoperi vinovatii in situatia actuala. "Foarte multe lucrari de protectie impotriva inundatiilor nu sunt intretinute in mod corespunzator, nu sunt exploatate conform caietului de exploatare. Statul va depune plangere in justitie si ii vom actiona in cauza, incat sa cerem despagubiri", a declarat Tariceanu.

---

Despre autor: