Traficantii de paduri

Fenomen
Dosarul "lemnului negru" cuprinde mai multe aspecte: de la asa numitele furturi de subzistenta, pana la afaceri pseudolegale desfasurate prin intermediul unor societati controlate de functionari ai Regiei Nationale a Padurilor (RNP). Un alt aspect il reprezinta grupurile de interese politico - economice care activeaza in domeniul explotarii lemnului. Doar un cerc restrans de oameni de afaceri au acces la licitatiile pentru exploatarea masei lemnoase, chiar si in conditiile in care acestea se desfasoara corect. Initial, afacerile respective au crescut prin concursul acelorasi functionari RNP. Conform datelor oficiale, prejudiciul total al taierilor ilegale de arbori din proprietatea publica si privata estimat in perioada 1991-1998 se ridica la circa 3000 de miliarde de lei. Statisticile arata ca in ultimii ani, 353.000 de hectare de padure au fost taiate complet. Conform Bancii Mondiale pagubele provocate de taierile ilegale au fost estimate la circa 1,5 miliarde de dolari. Cantitatea de lemn exportata depaseste de cateva ori cota de taiere aprobata de Regia Nationala a Padurilor. Eliminand cantitatea folosita de producatorii de mobila autohtoni rezulta o alta "cantitate neta de lemn negru" care hraneste piata externa. De unde vine acest lemn, care este sistemul prin care este introdus pe piata, cat pierde statul din traficul ilegal, sunt intrebari care nu vor primi raspuns prea devreme. Informatiile culese arata ca sistemul este compromis de la varful institutiilor menite sa protejeze padurile de jaful organizat. Nici Uniunea Europeana nu se simte confortabil cand vine vorba de importurile sale de lemn.
Lemn negru, via Anvers
Desi in ultimii ani s-a creat o adevarata "prejudecata media" cum ca padurile romanesti sunt exportate in zona tarilor arabe, cifrele arata ca exporturile romanesti de cherestea si busteni se indreapta in majoritate spre Uniunea Europeana. Spre exemplu, intr-o statistica oficiala a RNP din anul 1998, peste 60 la suta din exporturile romanesti au luat calea Ungariei, urmata de Austria, Germania si la departare de Turcia. Cele mai sensibile zone ale traficului cu material lemnos din spatiul UE sunt porturile belgiene, din care se remarca Anvers. Colette Burgeon, secretarul Camerei Reprezentantilor din parlamentul belgian, a atentionat asupra importurilor dubioase de lemn facute prin portul Anvers. Parlamentul belgian intentioneaza modificarea cadrului legislativ al importurilor si acordarea unor preogative suplimentare vamesilor belgieni. Els Van Weert, secretarul de stat in cadrul ministerului belgian al Dezvoltarii sustine ca 20 la suta din materialul lemnos care este introdus in UE provine din zonele estice, implicit din Romania. Lemnul provine din taieri ilegale.
Doboraturile de vant
In anii 1995 si 1998 au avut loc calamitati naturale pe teritoriul Directiei Silvice Harghita. In cei doi ani, au fost distruse peste cinci milioane de metri cubi de lemn, o cantitate egala cu cota de taiere aprobata de Regia Nationala a Padurilor timp de 30 de ani. Conform estimarilor oficiale, in noiembrie 1995 s-au produs circa patru milioane de metri cubi doboraturi de vant. Doboraturi masive au fost inregistrate pe Valea Oituzului, la Miercurea Ciuc sau Targu Secuiesc. Fostul director al DS Harghita, Denes Dominic, demis pentru abuzuri, a fost acuzat ca la un an dupa producerea calamitatii, a raportat mai putin de 50 la suta din volumul real al doboraturilor, circa 1,6 milioane de metri cubi. Marii beneficiari ai doboraturilor au fost societatile Petroforest, Romanel, Romforest, Foresta Tarcau, Forest Star, toate inregistrate in judetul Piatra Nemt. Firmele au fost acuzate oficial ca pe langa doboraturile de vant au taiat paduri intregi in bazinul Giurgeului si in zona Tulghesului. Societatile foloseau autorizatiile de a exploata doboraturile drept pretext pentru a taia arbori sanatosi din zonele invecinate doboraturilor. Asta in timp ce in raza Ocolului Silvic Sanmartin, zona Sangiurgeu, au fost depistate mii de metri cubi doboraturi de vant care au putrezit fara sa fie inventariate si luate in evidenta pana in anul 1998. Aceeasi situatie a fost constatata si in padurile din Ciumani. Teoretic, dupa colectarea materialului lemnos rezultat din doboraturi, exploatarea ar fi trebuit stopata iar zonele afectate reimpadurite. O parte din societatile care au castigat licitatii pentru eploatarea doboraturilor nu au putut face fata volumului de lucru. Consecinta: sute de mii de metri cubi de lemn au putrezit in paduri. Au fost construite drumuri forestiere pentru transpor-tarea lemnului, reziduurile fiind aruncate in lac. Societatea "Foresta Tarcau" a construit un drum forestier pe malul nordic al paraului Suhard, aruncand pietrisul in parau.
Afaceri de familie
Directia Silvica Miercurea Ciuc a fost implicata intr-un lung sir de scandaluri ce dureaza din 1999 si pana in prezent. Problema afacerilor oneroase girate chiar de silvicultori in zona Harghita a fost cercetata inclusiv de Departamentul de Control al Guvernului si de comisii parlamentare. Nimeni nu a platit pentru "afacerea doboraturilor de paduri" din anii 1995 si 1998. Conform rapoartelor celor doua comisii: "s-a confirmat participarea ca asociati sau actionari in cadrul unor societati comerciale care au ca obiect de activitate similar cu cel al Regiei Nationale a Padurilor, a angajatilor Directiei Silvice Miercurea Ciuc (DSH)". Societatile comerciale apropiate angajatilor DS Miercurea Ciuc au profitat din plin de lemnul ieftin si la discretie. Afacerile cu lemn au fost girate in perioada 1995- 1998 chiar de conducerea DSH.
Denes Domokos, fiul lui Denes Dominic, la data aceea directorul Directiei Silvice Miercurea Ciuc (fost director al Regiei Nationale a Padurilor in perioada mai 1997- august 1998), era asociat la firma SC Vulturul SRL din Miercurea Ciuc ce avea ca domeniu de activitate exploatarea forestiera. SC Vulturul SRL a prestat servicii catre DS Miercurea Ciuc si a exploatat masa lemnoasa. Denes Judith, sotia directorului Denes, era actionara societatii "Carmen Silva" care a exploatat lemn atribuit de directia silvica condusa de sotul acesteia. In urma controlului din octombrie 1999, au fost demisi directorul Denes, directorul tehnic Kiss Ludovic si Virogh Terezia. Cei trei nu au suferit condamnari penale pentru faptele lor. Ioan Micu, seful compartimentului vanatoare, a fost doar sanctionat. Paradoxal, Ioan Micu va ajunge mai apoi, odata cu schimbarea puterii politice, directorul DS Miercurea Ciuc si va fi implicat si el in scandaluri privind exploatarea forestiera. Conform documentelor inspectorilor financiar din Harghita, firmele clanului Dominic au cumparat de-a lungul timpului cherestea la preturi minime de la DS Miercurea Ciuc in baza unor comenzi preferentiale. SC Vulturul SRL a vandut utilaje si masini la suprapret Directiei Silvice. Aceeasi firma a vandut cherestea Centrului de Fructe Gheorgheni, institutie subordonata DS Miercurea Ciuc, cherestea cumparata initial de la directia silvica. Alte acuze privesc modul in care societatea "Abies" din Roman a realizat mai multe lucrari silvice. Firma "Abies" a fost identificata in martie 2005 de silvicultorii din Suceava ca beneficiarul unor masive cantitati de lemn furat (2600 de metri cubi de masa lemnoasa).
Datornicul Culita Tarata castiga licitatii
O alta practica des intalnita a fost trucarea licitatiilor forestiere. Lemnul rezultat din doboraturile din zona Gheorgheni a fost licitat pe 27 iulie 1998 de Directia Silvica Harghita. In mod ciudat, societatile care au castigat licitatia aveau datorii fata de mai multe directii silvice si in mod normal nu ar fi trebuit sa li se permita participarea. Societatea "Petroforest" Piatra Neamt, detinuta de Culita Tarata, avea la data licitatiei o datorie de 334 milioane lei catre DS Harghita. "Petroforest" a obtinut totusi dreptul de exploatare a peste 50.000 metri cubi de masa lemnoasa. Societatea "Foresta" Tarcau a avut 120 milioane lei datorii si in urma admiterii acesteia la licitatie a obtinut spre exploatare 35.000 metri cubi masa lemnoasa. Cantitati mai mici au obtinut firmele "Roghinton" si "Timeco" care aveau si ele datorii.
Ocol silvic particular
In toamna lui 2003, Garda Nationala de Mediu alaturi de inspectori ai Garzii Financiare au controlat ocoalele silvice harghitene, precum si societatile comerciale implicate in exploatarea forestiera din bazinul Gheorghieni. De data aceasta, cotroalele s-au finalizat cu zeci de dosare penale si destituiri ale sefilor din institutiile silvice harghitene. Nici pana acum vreunul din presupusii vinovati nu au fost condamnati penal. Unele din dosare au fost solutionate de procurori cu "neinceperea urmaririi penale".
Mells Elod, directorul Ocolului Silvic Gheorgheni, a fost trimis in judecata in multiple dosare pentru abuz in serviciu, aflate inca pe rolul instantelor de judecata. Din cercetarile procurorilor s-a constatat ca Elod a fost implicat in furtul si afacerile oneroase cu lemn din zona Gheorgheni. La inceputul anului 2004 au fost demisi directorul Directiei Silvice Harghita, Ioan Micu, avansat in functia de consilier al directorului Regiei Nationale a Padurilor, adjunctul directiei, Laczko Terezia si seful Ocolului Silvic Gheorghieni, Melles Elod. Interesant este ca, fiind cercetat penal, Elod si-a infiintat alaturi de fosti silvicultori de incredere un ocol silvic particular in bazinul Giurgeului. Cazul a ajuns pe masa Comisiei de Abuzuri a Camerei Deputatilor. Conform legii, fostul director nu putea fi oprit sa-si deschida un ocol silvic particular nici de catre Garda de Mediu nici de catre RNP. Intr-un final, Szikszai Bela, directorul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Harghita, in urma unei adrese primite de la Takacs Csaba, presedintele executiv al UDMR, a aprobat infiintarea ocolului particular. Mai mult, dintr-o adresa din 19 octombrie 2003 semnata de Melles Elod si trimisa senatorului UDMR Verestoy Attila, rezulta ca acesta ii cere ajutorul pentru a rezolva situatia dificila in care se afla. La scurt timp, seful Garzii de Mediu, generalul Constantin Silinescu, primeste o adresa din partea senatorului in care este "informat" ca ancheta Garzii de Mediu a fost facuta "la comanda". Adjuncta lui Elod, Laczko Terezia, a fost mutata "disciplinar" la Parcul National Cheile Bicazului- Hasmas, o rezervatie naturala atinsa in trecut de taierile masive sub pretextul doboraturilor de vant. Noul director al ocolului a fost numit Florin Mihaila, fost brigadier la ocolul din Toplita. Numele acestuia este vehiculat in doua dosare penale din anii 2002 si 2005 in legatura cu taieri ilegale. In primavara acestui an, Ocolul silvic de la Gheorgheni a fost desfiintat. Cei mai cunoscuti oameni de afaceri care exploateaza lemn in zona Gheorghieni sunt Emil Len, in zona Lazarea, Gyorfy Tihomir sau Sandor Pongracz, ce detine societatea "Fundamenta", implicata in scandaluri privind furtul de lemn.
Hotie cu padurari
Functionarii Ocolului Silvic Gheorgheni Szakacs Istavan si Antal Csaba au fost trimisi in judecata pentru fals. Acestia detineau functiile de directori executivi ai societatilor comerciale "Compos Eximp" si "Vileco", implicate in exploatarea forestiera, desi declarasera ca nu detin afaceri private. Directorul Melles Elod, alaturi de directorul tehnic al DS Harghita detineau societatea "Hardev- FPT", cu domeniul de activitate secundar activitati silvice. Elod detinea 30 la suta din societatea "Aldi", tot cu domeniu de activitate "forestier". Pentru a fenta legislatia, 15 la suta din firma "Compos" a tehnicianului Szakacs, responsabil cu planificarea (activitate premergatoarea taierilor) era detinuta de ONG-ul "Asociatia FSC Romania", din care faceau parte aproape toti salariatii din Ocolul Silvic Gheorgheni in frunte cu Elod si cu sefii de districte (compatrimente) ale institutiei silvice. Firma "Compos", implicit asociatia FSC, au avut relatii contractuale curente cu Directia Silvica Miercurea Ciuc. O alta asociatie, "Pro Silvae", a fost constituita in ianuarie 2002 si i-a avut ca fondatori pe tatal directorului DS Harghita (Ioan Micu), pe tatal sefului Ocolului Silvic Gheorgheni (Melles Elod), pe sotia contabilului de la Ocol si pe sotul responsabilei cu problemele de fond forestier, inginerul Szabo Maria. Cel mai putin sifonat de acest control a fost Ioan Mihoc, director responsabil cu controlul la DS Harghita, sanctionat cu retinerea a zece la suta din salariu. De remarcat ca Mihoc va fi avansat mai apoi in ierarhia silvica, la fel cum in urma controlului din 1999, inginerul Micu a fost avansat ca director al DS Harghita.
Jaf cu acte
In plasa politistilor harghiteni au cazut si Csibi Tiberiu, contabilul sef al Ocolului Silvic Gheorgheni, Gyorffi Denes, subinginer al aceleasi institutii si Incze Josef, fost sef de district in zona Ditrau, subordonat ocolului Gheorgheni. Cei trei au fost cercetati de politisti intr-un dosar in care este implicat acelasi Melles Elod. Silvicultorii au fost acuzati de afaceri privind reimpadurirea ocolului derulate prin fundatii si firme detinute de apropiati ai acestora si de falsuri menite sa acopre afacerile oneroase. "Dosarul reimpadurirea" devoaleaza metodele (sustinute de acte oficiale) prin care sefii Ocolului Silvic Gheorgheni au mimat operatiunile de impadurire, lucrari care au fost platite cu sume considerabile din fonduri publice, dar care nu s-au realizat in totalitate. In zona Ditrau au fost alcatuite liste ale proprietarilor privati de paduri care au solicitat reimpaduriri in urma doboraturilor de vant si care au platit sume de bani pentru aceasta. Ocolul silvic a decontat lucrari de reimpadurire in aceasta zona fara ca lucrarile sa fie efectuate in realitate. O parte din cei care au pus la cale "schema reimpaduririlor fictive" au fost scosi de sub urmarire penala de procurori. Motivul: nu ar fi stiut ca datele mentionate in actele pe care le-au semnat sunt false. Inginerul silvic Pan Antal a declarat ca 70 la suta din reimpaduri s-au facut doar pe hartie si ca banii destinati operatiunilor, in special la composesorate, au fost pur si simplu furati.
Firmele "de casa" ale silvicultorilor
Timp de trei ani, pe raza Ocolul Silvic Gheorgheni s-a desfasurat un jaf organizat, girat de conducerea silvica. Firmele "de casa" ale silvicultorilor au primit autorizatii de exploatare a lemnului dupa ce au inceput taierile. In plus, licitatiile pentru lemn au fost marea majoritate trucate. In anul 2002, Garda de Mediu a constatat ca au fost furate peste 10.913 metru cubi de lemn din padurile ce nu au fost date in posesia persoanelor particulare si pe care Ocolul Silvic Gheorgheni a refuzat sa le pazeasca. Conducerea ocolului a taiat masiv lemn din aceleasi paduri neretrocedate. Astfel ca de la o cantitate de 3700 de metru cubi aprobata spre taiere au fost taiati in final 7800 de metru cubi. Aceasta practica a condus la declansarea doboraturilor de vant din zona Remetea si comuna Lazarea, dupa care au urmat furturile si exploatarea/manipularea ilegala de lemn. Conform documentelor de control, conducerea ocolului a intocmit acte fictive pentru un volum de 42.400 de mc (masa lemnoasa a fost subevaluata) - o suprafata de 150,7 hectare de padure; au fost incalcate procedurile de taiere (documente de provenienta, insotire si transport) pentru un volum de 42.400 de mc; nu a fost evaluata masa lemnoasa de pe suprafata de 219,9 hectare, fapt ce a condus la eliberarea de acte false pentru 30.000 de mc de lemn exploatat. Totodata, personalul silvic a eliberat documente de provenienta unor persoane care nu aveau acest drept, astfel ca 16.262 de mc de lemn au fost vandute ilegal. In total au fost "spoliate" circa 200 de mii de metri cubi de lemn. Sau, cel putin, atat au putut demonstra anchetele institutiilor de control.
Cum se rade o padure
Unul dintre cazurile exponentiale ale situatiei de la Gheorgheni este distrugerea padurii "Alsoerdo" din vecinatatea comunei Lazaresti. La fata locului, doua varfuri montane sunt complet defrisate, oficial, din cauza doboraturilor de vant, neoficial, cu ajutorul hotilor de lemn si al firmelor apropiate conducerii ocolului Gheorgheni. Directia Silvica Harghita sustine ca in zona "Alsoerdo" a avut loc o doboratura masiva de vant de circa 100 de mii de metru cubi. Aproape jumatate din aceasta cantitate de lemn nu a fost identificata la fata locului (subevaluarea masei lemnoase), astfel ca s-a "evaporat". Cealalta jumatate pentru care au fost facute "acte de punere in valoare" (APV) a fost exploatata de firme apropiate conducerii ocolului, de exemplu SC Fundamenta SRL. Initial, in anul 2002, Inspectia Teritoriala de Regim Silvic si Cinegetic (ITRSC) Brasov a constat sustragerea a peste 10.000 de metru cubi din padurea privata Alsoerdo, in valoare de peste 14 miliarde lei. Pe acel loc au avut mai apoi loc doboraturile masive de vant favorizate de furturile si distrugerea padurii.
O alta combinatie ingenioasa a fost aceea facuta de o autointitulata "Asociatia proprietarilor de paduri Lazarea" si de "Asociatia 10 brazi", care a pretins ca reprezinta interesele proprietarilor de paduri din zona Lazarea. Cele doua fundatii au beneficiat ilegal de padurile si doboraturile de vant particulare, in total circa 350 de hectare de padure. Exploatarea si analiza doboraturilor de vant au fost facute insa de Directia Silvica Harghita, care a primit mandat de exploatare de la cele doua asociatii. Falsurile si ilegalitatile de la "Alsoerdo" au fost descoperite de inspectorii Garzii Financiare Arad. Pagubele au fost estimate la circa 17 miliarde de lei. In exploatarea ilegala a padurii "Alsoerdo" au mai fost implicati viceprimarul comunei Lazarea, Ferencz Carol dar si directorul Melles Elod, care au avizat taieri pe o suprafata de 1,8 hectare de padure, desi nu exista o cerere a Primariei Lazarea pentru efectuarea taierilor. Actualul viceprimar al comunei Lazarea, Keresztes Elemer, sustine ca doboraturile de vant de la "Alsoerdo" plus alte cantitati de lemn au fost exploatate de "mafia lemnului" din zona. Acesta sustine ca a fost amenintat cu moartea de hotii de lemn din Lazarea care lucreaza mana in mana cu padurarii.
Autor necunoscut
Primarul orasului Toplita, Nicolae Baciu, detine inregistrari video facute in locurile defrisate de hoti. La fata locului se observa cum padurea a fost secerata de "specialisti". La marginea drumului forestier este intacta, pentru ca in interiorul acesteia copacii sa fie retezati cu ferastraiele mecanice la jumatate de metru de pamant. Hotii au furat din padurile primariei Toplita precum si din cele particulare sau ale ocolului silvic. Conform celor declarate de tehnicianul silvic Pal Antal intr-un memoriu adresat Guvernului, in perioada 2001- 2004, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Harghita a constatat ca au fost furati peste 12.000 de metri cubi de material lemnos din padurile primariei Toplita. Nu exista nici un dosar de urmarire penala impotriva celor implicati desi "gura satului" vorbeste despre ei. Mai mult, surse locale sustin ca jaful de la Toplita s-a facut cu acordul padurarilor si sefilor ocolului silvic. Din informatii de presa rezulta ca parte din lemnul furat a fost prelucrat de societatea lui Sorin Mandru fiului ex-prim procurorului din Toplita. La acea data, Seful Ocolului Silvic Toplita era Catalin Mutica, actual director al DS Harghita. Tehnicianul silvic Antal sustine ca a depus o plangere la Parchetul National Anticoruptie Targu Mures in februarie 2005 si ca cercetarile PNA sunt in curs de desfasurare.
Pe acelasi tipar al furturilor pentru care nu se gasesc vinovati, inspectorii Garzii Financiare Arad au constat taierea abuziva a circa 1200 de metri cubi de lemn (fara acte legale) in localitatea Suseni, zona aflata sub jurisdictia ocolului silvic Tulghes. Lemnul a fost vandut la pretul derizoriu de 150 de mii lei/mc, in conditiile in care pretul minim pe piata era 1 milion lei/mc. Suspiciunile se indreapta spre primarul localitatii si spre functionarii directiei silvice, precum si spre institutiile de control silvice (ITRSC Harghita- Brasov). Padurea taiata apartinea proprietarilor particulari, cei mai afectati de taierile din zona. In zona Ditrau si Bilbor, hoti neidentificati inca au "devastat" padurile retrocedate ale Bisericii Reformate.
Furt organizat
La baza sistemului opereaza hotii de lemn vegheati de padurarii simpli. Lemnul furat este vandut firmelor producatoare de cherestea. Fiecare firma se afla in "gratiile" unui politist sau sef din sistemul silvic. Patronii isi platesc protectorii cu un procent (zece la suta) din "lemnul negru" pe care il exploateaza. Peste acestia troneaza politicieni si directori ai Directiei Silvice cu sediul la Miercurea Ciuc. Un alt fenomen depistat este cel al furtului de subzistenta. De cele mai multe ori proprietarii isi fura propria padure in lipsa avizelor de taiere emise de ocolele silvice. Acestia ii acuza pe padurari ca nu le permit sa-si exploateze padurea, dar ii lasa pe afaceristi sa taie discrectionar pentru ca sunt mituiti.
Presa locala a relatat ca in zona Galautas - Toplita, paznicul padurii, Geli Groza, se afla intr-o "colaborare" cu primarul localitatii, colaborare ce se lasa cu taieri masive din padurile primariei. Furturile s-au extins pe dealul Ciscului, zona Diulohaz, chiar si in padurile Ocolului Silvic Toplita. In alte marturii facute presei de fosti hoti de lemne se spune ca insusi seful Ocolului Silvic Toplita, Dusa Codrut face afaceri cu lemn prin intermediul unu om de afaceri local Ovidiu Bors. Mai mult, silvicultorii topliteni sunt acuzati ca au impus o cota de zece la suta firmelor care manipuleaza lemn la negru. Dintre cei care s-au imbogatit din afaceri cu lemn au fost "devoalati" fiul unui procuror sau fiul unui presedinte de composesorat din zona. Traficul cu lemn este supervizat de politisti care primesc circa trei milioane de lei pentru un transport. Politistii insotesc transporturile cu lemn pentru a elibera drumul de eventuale probleme. Numele vehiculate in acest "mic trafic" sunt ale unor simpli subinspectori de politie (Ioan Colceriu, Luca Razoare, Florin Cadar).
(va urma)

---

Despre autor: