Turism facut din saracie

Salva este o comuna in care oamenii se falesc cu casele construite in vremurile in care se facea calea ferata. Acum locuitorii traiesc muncind pamantul. Viseul de Sus este declarat zona defavorizata. Cele doua localitati incearca acum sa traiasca din turism.

Asezata in partea de nord a judetului Bistrita-Nasaud, la 4 km de orasul Nasaud, comuna Salva este atestata istoric de la 1746. Numele de Salva i-a fost dat in urma unei vizite a Imparatului Iosif al II-lea, care obisnuia sa inspecteze in acele timpuri teritoriul regimentului graniceresc. Se spune ca Districtul Nasaudean era, atunci, loc de pelerinaj pentru imparati si membri ai guvernului provincial, pentru episcopi, generali si multi alti demnitari civili si militari. Cand a venit Imparatul Iosif, incredintat ca romanii din Nasaud sunt latini, ar fi exclamat ""Salve parva nepos romuli"", ceea ce in traducere inseamna ""Salvat esti tu, micule nepot al lui Romulus"". Se zice ca de la aceste cuvinte au fost date apoi numele unor sate din jurul Nasaudului, intre care Salva, Parva, Nepos si Romuli.
CASE-PROIECT. Aflata in zona de deal si strabatuta de Somesul Mare si de Salauta, Salva numara astazi 3.005 locuitori. Trecand prin comuna, nu poti trece cu vederea casele somptuoase, cu etaj si bine intretinute, de care aveam sa aflam ca au fost construite pe vremea comunismului. Pe atunci, toata lumea era obligata sa construiasca ""P+1"" - casa cu parter si etaj. Dupa cum povesteste primarul comunei, Gheorghe Onul, erau proiecte tip, iar luminatii vremii vroiau ca intr-o casa sa locuiasca mai multe familii pentru ca localitatea sa nu se intinda pe o suprafata mai mare care sa inghita din terenul agricol. O localnica ne spune ca oamenii nu sunt foarte bogati, dar ""mananca ce pot, numai casa sa arate bine"". Nu lipsesc, ce-i drept mai putine la numar, nici casele vechi, din lut, acoperite cu sindrila, in care locuiesc batranii satului.
OCUPATII. Cei mai multi dintre localnici traiesc din agricultura, ponderea cea mai mare ocupand-o cresterea animelelor, de circa 80%. Prea putini mai lucreaza in industrie la oras, spre deosebire de perioada comunista cand foarte multi sateni munceau la fabrica de textile si cea de mase plastice din Nasaud. Dupa a€™90 s-au intors la agricultura. Totusi, o parte dintre localnici mai sunt inca angajati, peste 50 de persoane lucrand la CFR. Spartul nucilor este in schimb o ocupatie des intalnita in Salva, in special in randul batranilor. Cumpara nuci, le sparg si vand miezul. O alta ""afacere"" este artizanatul, aproape 20 de familii din sat fiind angrenate in acest domeniu. Odata, in sat, au fost multi crescatori de pauni, dar astazi a mai ramas doar unul, in timp ce altii incearca sa se orienteze spre turism, zona Salva fiind una cu peisaje incantatoare.
OFERTA. Turism se face si la Viseu de Sus. Dar viata este grea aici. Orasul dintre apele raurilor Vaser si Viseu ofera turistilor atat cazare la pensiuni, cat si trasee interesante. Din Viseu se pot face plimbari pe Valea Viseului spre Sighet si Sapanta, la celebrul Cimitir Vesel. Pe Valea Vaserului turistii pot merge la pescuit si vanatoare. Valea Vaserului este singurul loc din Romania in care se face turism in munti fara sa existe trasee, doar cu locomotiva cu abur pe o cale ferata ingusta, lunga de aproximativ 60 kilometri. Pensiunile din zona ofera turistilor mancaruri specifice cum ar fi colesa cu branza, jumari din slanina si carnati afumati, sau mamaliga cu smantana si urda dulce. Vizitatorii dornici de a cunoaste specificul popular al zonei pot gasi mesteri care duc traditia mai departe. S-au mai pastrat si o parte din obiceiurile specifice momentelor cruciale ale existentei (nasterea, nunta, inmormantarea). Viseul are un ansamblu folcloric, ""Maramuresul"", care a facut cunoscute in lume dansurile si obiceiurile localnicilor, obtinand medalii de aur la festivaluri de folclor din Franta si Turcia.
ZONA DEFAVORIZATA. In acest moment, orasul este declarat zona defavorizata. Pentru ca localitatea sa se dezvolte, ar fi nevoie de aproximativ 9.500 locuri de munca. Procentul de someri este de 60%. Dintre salariati, ce mai multi lucreaza in industrie (41%). Posibilitatile de divertisment ale localnicilor sunt limitate. Viseu are doua parcuri, un stadion, terenuri de handbal, volei si baschet, o biblioteca oraseneasca si noua biblioteci scolare. Nemtii din Viseu sunt denumiti ""tipteri"", dupa ""Zips"", localitatea din Germania de unde au venit cei multi dintre ei. In secolul al XIII-lea, au fost adusi pe Valea Vaserului colonisti de origine germana, pentru exploatarea padurilor. Acestia proveneau si din Gmunden, Salzburg, Tirol. Munca tipterilor la exploatarile forestiere era platita in natura. Aveau putini bani si de aceea s-au apucat de agricultura si cresterea animalelor, urmand exemplul romanilor din vecinatate. Daca in 1989, in cartierul Tipterai traiau 3.200 de tipteri, din cauza emigrarii in Germania, in anul 2000 ramasesera numai 1.700.

COORDONATE VISEU

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe