Dosarul "lemnul negru": crima fara pedeapsa

Codrul trece, zice cantecul, drept fratele cel mai vechi si mai drag al romanului. Asa de drag ii e romanului de frate-su, incat, de vreo 15 ani, il taie cu toporul, il jupoaie si-l exporta sub forma de sicrie, dormeze sau pur si simplu, de cherestea. Asa, de-al dracua€™, sa nu-l mai vada in ochi, sa nu mai faca umbra dealurilor, muntilor si vailor. In cele ce urmeaza va dezvaluim cate ceva despre istoria fratricidului national: o crima organizata, gospodareasca si aducatoare de profit, savarsita sub ochii tuturor.

Fenomen. Dosarul ""lemnului negru"" e vast. Incepe de la asa-numitele furturi de subzistenta si ajunge la afaceri pseudolegale desfasurate prin intermediul unor societati controlate de functionari ai Regiei Nationale a Padurilor (RNP). Grupuri de interese politico-economice fac jocurile in domeniul exploatarii lemnului. Doar un cerc restrans de oameni de afaceri au acces la licitatiile pentru exploatarea masei lemnoase, chiar si in conditiile in care aceste licitatii se desfasoara corect. Initial, afacerile respective au crescut prin concursul acelorasi functionari RNP.
PAGUBE GRELE. Conform datelor oficiale, prejudiciul total al taierilor ilegale de arbori din proprietatea publica si privata estimat in perioada 1991-1998 se ridica la circa 3.000 de miliarde de lei. Statisticile arata ca in ultimii ani 353.000 de hectare de padure au fost taiate complet. Conform Bancii Mondiale, pagubele provocate de taierile ilegale au fost estimate la circa 1,5 miliarde de dolari. In prezent nimeni nu stie cu exactitate ce suprafete impadurite se afla pe teritoriul tarii. In ultimele decenii, conform studiilor de specialitate, nu s-a efectuat nici un inventar al fondului forestier national. Consultam, de pilda, anuarul statistic din 2002. Aici scrie ca suprafata padurilor s-a pastrat aproape constanta: in 1998 era de 6.227.000 hectare, iar in 2001, de 6.225.000. Dar statistica nu spune daca pe mii de hectare de padure mai stau in picioare copacii.
La mijlocul anilor a€™90 au iesit prin Portul Constanta 266.000 tone de lemn de foc. In 1999, exportul de busteni a crescut de 3,7 ori fata de anul anterior, iar in 2000 a fost cu 22% mai mare decat in 1999. In 2002, doar prin Portul Constanta au fost exportate 850.000 tone material lemnos, plus alte mii de tone prin Portul Galati. In anul 2003, exportul de lemn a inregistrat cea mai mare crestere din ultimii 15 ani, depasind cu 110% exporturile anilor precedenti.
Din lipsa unei strategii guvernamentale menite sa estimeze si sa combata taierile ilegale de lemn nu se poate sti exact cat din lemnul romanesc este de provenienta legala si cat provine din taieri ilegale. Daca in Estonia, proaspata tara UE, 40% din lemnul, exploatat provine din sustrageri, conform sustinerii ministrul belgian al Dezvoltarii, se poate afirma ca situatia din Romania nu poate fi mai buna. Din informatiile disparate de presa se poate trage urmatoarea concluzie: cantitatea de lemn exportata depaseste de cateva ori cota de taiere aprobata de Regia Nationala a Padurilor.
Eliminand cantitatea de lemn folosita de producatorii de mobila autohtoni rezulta o alta ""cantitate neta de lemn negru"", care hraneste piata externa. De unde vine acest lemn, care este sistemul prin care acesta este introdus pe piata, cat pierde statul din traficul ilegal sunt intrebari care nu vor primi raspuns prea devreme. Informatiile culese arata ca sistemul este compromis de la varful institutiilor menite sa protejeze padurile de jaful organizat. Nici Uniunea Europeana nu se simte confortabil cand vine vorba de importurile sale de lemn.
LEMN NEGRU VIA ANVERS. Desi in ultimii ani s-a creat o adevarata ""prejudecata media"" cum ca padurile romanesti sunt exportate in zona tarilor arabe, cifrele arata ca exporturile romanesti de cherestea si de busteni se indreapta in majoritate spre Uniunea Europeana. Spre exemplu, intr-o statistica oficiala a RNP din anul 1998, peste 60% din exporturile romanesti au luat calea Ungariei, urmata de Austria, Germania si, la departare de Turcia. Cele mai sensibile zone ale traficului cu material lemnos din spatiul UE sunt porturile belgiene, dintre care se remarca Anvers. Colette Burgeon, secretarul Camerei Reprezentantilor din parlamentul belgian, a atentionat asupra importurilor dubioase de lemn facute prin Portul Anvers. Parlamentul belgian intentioneaza modificarea cadrului legislativ al importurilor si acordarea unor prerogative suplimentare vamesilor belgieni. Els Van Weert, secretarul de stat in cadrul Ministerului belgian al Dezvoltarii, sustine ca 20% din materialul lemnos care este introdus in UE provine din zonele estice, implicit din Romania. Lemnul provine din taieri ilegale. Organizatia Greenpeace s-a implicat in ultimii doi ani in sensibilizarea oficialilor europeni pentru ca UE sa adopte un pachet de legi care sa stopeze importul de ""lemn negru"".
Romania a exportat in ultimii ani lemn in valoare de sute de milioane de euro, asemenea tarilor mari exportatoate de materii prime - America de Sud. Pretul vehiculat pentru lemnul brut e sub pretul pietei mondiale. Subevaluarea preturilor la export reflecta tendintele de evaziune fiscala si de export ilegal, se mentioneaza intr-un sudiu. In timp ce exporturile de lemn brut au crescut exponential de la an, la an, s-a constatat cresterea importurilor de semifabricate. Apoi, semifabricatele, transformate in mobila ajung in spatiul UE. In ultimul an, deprecierea monedei europene a micsorat exporturile de material lemnos, dar si de mobila. Ca rezultat al exploatarilor din ultimii 15 ani, Programul National de impaduriri specifica faptul ca refacerea suprafetelor de padure taiata va costa Romania in urmatorii cinci ani circa 600 de milioane de euro. Tot in ultimii ani Romania a ajuns sa scada sub media europeana a impaduririi, cu doar 26,7% din suprafata tarii acoperita de paduri.

VANTUL SI-A FACUT DE CAP. Padurea din Lazarea, dupa masacru: din codru au ramas copaci cat par in barba spanului

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe