Bucurestiul e considerat un castel de nisip in caz de cutremur. Mai exact, peste 100 de cladiri cu mai mult de patru etaje din Capitala necesita consolidari de urgenta, pentru ca se prabusesc la primul cutremur mai serios. Chiar prefectul Bucurestiul

Bucurestiul e considerat un castel de nisip in caz de cutremur. Mai exact, peste 100 de cladiri cu mai mult de patru etaje din Capitala necesita consolidari de urgenta, pentru ca se prabusesc la primul cutremur mai serios. Chiar prefectul Bucurestiului, Mioara Mantale, spunea la sfarsitul lunii mai ca autoritatile sunt pregatite sa salveze doar unul din doi bucuresteni. Lipsa dotarilor, a planurilor de interventie si a personalului calificat face din Bucuresti un oras vulnerabil in fata unui cutremur mare. Prefectul Mioara Mantale a prezentat o statistica sumbra a capacitatii de interventie in caz de dezastru.
"Nu exista coordonare si colaborare intre departamentele situatiilor de urgenta. Dotarile echipelor de interventie sunt insuficiente si lipseste coordonarea investitiilor. La ora actuala, cu dotarile existente si personalul abilitat putem acoperi doar 50% din necesarul orasului", a declarat la vremea respectiva Mioara Mantale. Cu alte cuvinte, in caz de cutremur doar jumatate dintre locuitorii orasului ar putea fi salvati. Potrivit prefectului de Bucuresti, capacitatea de transport a ranitilor e insuficienta, la fel si cea de cazare in spitale. Mai mult, din cele 57 de unitati sanitare mari, 25 sunt in pericol de prabusire in caz de cutremur.
Ca o prima masura imediata, autoritatile au hotarat ca educatia antiseismica sa fie disciplina obligatorie in scoli. Elevii din clasele V-XII vor invata, de anul viitor, cum sa se protejeze in cazul producerii unui cutremur.
Vestea buna e ca locatarii blocurilor in cauza vor fi ajutati de stat. Guvernul va prelua integral, din a-cest an, cheltuielile legate de refacerea din temelii a imobilelor cu bulina rosie.
Lazslo Borbely, ministrul delegat pentru lucrari publice si amenajarea teritoriului, a anuntat ieri ca toate cheltuielile pentru reabilitarea cladirilor cu risc seismic ridicat vor fi asigurate, din acest an, de la bugetul de stat. Masura va fi luata in contextul in care in ultimii ani locatarii acestor blocuri au refuzat cu obstinenta sa angajeze credite pentru consolidare, chiar daca imprumuturile erau oferite cu dobanda avantajoasa sau chiar zero.
Oamenii s-au plans ca veniturile abia le ajung pentru suportarea cheltuielilor de intretinere, deci nu au nici o posibilitate pentru a contracta si returna credite. "E nevoie de modificarea legislatiei. Nu e suficient sa dam dobanda zero pentru creditele. Trebuie sa preluam toate cheltuielile pentru toata lu mea", a declarat Lazslo Borbely.
In Bucuresti a fost finalizata consolidarea a numai cinci cladiri din cele 100 aflate in pericol iminent de prabusire. Alte sase imobile urmeaza sa fie terminate in acest an. Ministrul Borbely spune ca bugetul va fi suplimentat cu inca 67 de miliarde lei.
Bulinele rosii au scazut dramatic preturile apartamentelor din imobilele centrale. Locatarii acestora au ascuns de ochii posibililor cumparatori "emblema" care le reducea serios sansa de a obtine un pret bun la vanzare

Pericol, abia din 2006

Anul acesta romanii pot sta linistiti, nu va exista nici un cutremur major. Aceasta e parerea seismologilor. "Pot sa va spun ca pana in anul 2006 nu vom avea un cutremur catastrofal, insa dupa 2006 mai discutam. Asta nu inseamna ca el va avea loc in 2006. Avem analize corecte din care reiese ca pana in 2006 nu putem avea un cutremur de peste 7 grade pe Richter", ne-a spus directorul Institutului National de Fizica a Pamantului, Gheorghe Marmureanu (foto).

Cronologia seismelor puternice

* 26 octombrie 1802. E considerat cel mai intens cutremur produs in Romania. Magnitudine, 7,9 grade.

* 10 noiembrie 1940. Cutremur de 7,4 grade. 200 de oameni au pierit sub daramaturi.

* 4 martie 1977 (foto). Cutremurul a lovit partea de sud a tarii la ora 21.20. Epicentrul a fost in Muntii Vrancei, la 94 de km adancime, si a avut 7,2 grade pe scara Richter. in acea seara au murit 1.500 de oameni.

* 30 august 1986. 50 de muncitori care lucrau in subsolul unei cladiri din Bucuresti si-au pierdut viata. Magnitudinea a fost de 7 grade.

* 30 mai 1990, 6,7 grade pe scara Richter, au murit doi oameni.

* 27 octombrie 2004. 5,8 grade fara victime sau pagube materiale.

Libertatea

Sursa: Libertatea



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.