Deznodamantul prezidentialelor din Iran seamana ingrijorare atat in statele din regiune, cat si in Occidentul preocupat sa aiba drept interlocutor un regim cat mai democratic. Victoria ultraconservatorului Mahmud Ahmadinejad la alegerile prezident

Deznodamantul prezidentialelor din Iran seamana ingrijorare atat in statele din regiune, cat si in Occidentul preocupat sa aiba drept interlocutor un regim cat mai democratic.

Victoria ultraconservatorului Mahmud Ahmadinejad la alegerile prezidentiale de saptamana trecuta din Iran a venit ca un dus rece pentru cei care sperau ca regimul de la Teheran va deveni tot mai cooperant cu Vestul, in special in ce priveste sectorul nuclear. Dezamagiti au fost si iranienii, mai precis cei care incepusera sa creada ca reformele si libertatea pot deveni realitati si la ei in tara. Acum, toata lumea urmareste cu neliniste epoca ce incepe sub conducerea radicalilor, entuziasti ai programului nuclear.
NEGOCIERI COMPROMISE. Contextul nici ca putea fi mai dificil. Alegerea lui Ahmadinejad a picat in pline negocieri intre Uniunea Europeana si Iranul doritor sa produca uraniu imbogatit, a carui destinatie declarata ar fi sectorul civil. Acum, discutiile vor fi aruncate in aer, intrucat viitorul presedinte a anuntat fara echivoc ca Iranul isi va continua programul nuclear, pentru ca are nevoie de energie electrica, pe care in prezent o obtine consumand cantitati uriase de petrol si gaze. El a precizat ca vor continua si negocierile pe acest dosar, dar nimeni nu isi face iluzii ca ele vor duce la un rezultat, comenteaza presa straina.
LEGEA ISLAMICA. O alta ingrijorare provocata de alegerea lui Mahmud Ahmadinejad tine de o serie de masuri pe care le-ar putea lua in plan intern. Cele mai multe interventii publice ale viitorului lider s-au referit la puritatea islamica si la necesitatea ca iranienii sa respecte strict legea islamica. Riscul ca societatea iraniana sa se intoarca la segregarea in functie de sex, la straie care sa acopere femeile din cap pana in picioare, ca in alte state islamice, este extrem de mare. La fel de mare este pericolul ca toleranta, libertatea de expresie si libertatile sociale sa fie din nou ingradite.
PERICOL EXTERN. In plan extern, SUA se vad blocate in demersul de a stabili legaturi cu aripa moderata iraniana. Washingtonul a primit un mesaj clar chiar in primul discurs al victoriosului Ahmadinejad. El si-a interpretat victoria ca un ""sah mat"" la adresa Americii si a dusmanilor tarii, in general. Marea Britanie, Franta si Germania au primit, si ele, cu pesimism neegalat rezultatul si au insistat din nou ca este prioritara paralizarea programului atomic.
Un alt risc pe care-l ridica aparitia unui regim ultraconservator intr-o zona si-asa tensionata este posibilitatea ca radicalismul sau sa agite si mai tare spiritele in regiune. Intr-un asemenea context, pacea in Irakul vecin s-ar putea indeparta si mai mult, comenteaza analistii. Pe un butoi cu pulbere vor sta, mai mult ca oricand, relatiile dintre Iran si Israel. Ministrul israelian de Externe, Silvan Shalom, a cerut comunitatii internationale sa actioneze, formuland o atitudine politica severa si comuna fata de noul regim. De altfel, Israelul, simtindu-se amenintat, daduse de inteles ca va recurge la o interventie militara unilaterala impotriva facilitatilor nucleare iraniene daca tara nu renunta la ambitiile in acest domeniu.

OMUL


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.