Summit-ul de la Bruxelles a pus Europa in fata unei alegeri extrem de dificile: "Sa mearga inainte ca si pana acum", ori, in lumina voturilor negative din Franta si Olanda, "sa procedeze la o regandire a politicilor si prioritatilor". Antieuropenii,
Summit-ul de la Bruxelles a pus Europa in fata unei alegeri extrem de dificile: "Sa mearga inainte ca si pana acum", ori, in lumina voturilor negative din Franta si Olanda, "sa procedeze la o regandire a politicilor si prioritatilor". Antieuropenii, desigur, vor sa foloseasca actuala criza pentru a demola Europa si a o transforma intr- un fel de zona de liber schimb slaba si ineficienta. Eu cred din toata inima ca Europa, care a solutionat problema razboaielor civile ale secolului al 20-lea, poate oferi un raspuns la multe din provocarile secolului al 21-lea, iar daca noi nu vom reusi sa promovam ideea unei Europe mai atractive, politicile de progres vor fi intr-o mare masura afectate. Fara Europa, noi vom pasi "neprotejati" in lumea globalizata. Europa este nu numai un proiect politic, dar si unul economic. Modernizarea ei depinde de adoptarea unor politici corecte. Desigur, as fi preferat sa se ajunga la un acord asupra bugetului comunitar. Si asa, imaginea Europei in lume a fost deteriorata ca urmare a voturilor negative asupra tratatului constitutional. Practic, ambele evenimente (votul negativ si esecul summit-ului - nn) nu vor avea efecte imediate asupra activitatii Uniunii, dar asta nu inseamna ca summit-ul nu a fost totusi un eveniment semnificativ. Socul puternic de la Bruxelles a subminat atat rabatul britanic, cat si politica agricola comunitara. Tony Blair a dat semnalul ca pozitia sa rigida de pana acum in problema rabatului, despre care afirma ca "nu este negociabil", ar putea fi revizuita. De asemenea, o mare parte a membrilor Uniunii au cerut reanalizarea cheltuielilor pentru subventiile agricole. Cum ar putea fi justificate - spun ei - cheltuieli, in 2013, in proportie de 40 la suta din bugetul UE pentru numai 5 la suta din populatia ei, adica de sapte ori mai mari decat alocatiile propuse pentru stiinta, cercetare, educatie si infrastructura, domenii ce reprezinta viitorul continentului in plan economic?
Acest lucru demonstreaza ca nu a fost vorba de o indecenta cearta pentru bani, ci de ceva ce vizeaza insasi esenta scopurilor si orientarilor Uniunii Europene, deoarece regandirea bugetului comunitar trebuie sa faca parte dintr-o dezbatere mai larga despre ceea ce doreste Eurpa si incotro se indreapta ea.
Proiectul european este acum tinta atacului dur al unui populism al dreptei, care ii blameaza pe straini pentru orice nenorociri, dar si al unui populism al stangii, care alimenteaza teama de globalizare, de "liberalismul" anglo-saxon, de somaj si "delocalizare". Atata vreme cat Uniunea Europeana are idei clare despre politicile si orientarile sale, va fi posibila galvanizarea majoritatii din Europa impotriva acestor extreme. Europa se afla in fata unei alegeri fundamentale: o directie duce spre declinul economic, iar o alta, a unor reforme economice dureroase, care ne-ar face din nou competitivi pe pietele lumii. Aceste reforme nu ar avea drept scop americanizarea Europei, ci construirea modelului nostru european de societate sustenabila pentru generatiile viitoare. In esenta, noi avem nevoie de un nou consens european asupra unei reforme economice bazate pe justitia sociala. In momentul de fata, trebuie sa imbinam globalizarea cu dreptate sociala, sa deschidem pietele europene si sa continuam reformele economice intr-o maniera care sa nu adanceasca decalajul dintre "castigatori" si "perdanti". Eu am crezut intotdeauna in dimensiunea sociala a Europei. Preocuparea mea a fost ca Europa "sociala" sa fie astfel construita, incat sa aiba in vedere mai degraba viitorul, sa nu se cantoneze in trecut, intr-o atitudine defensiva si protectionism. Scopul ei trebuie sa fie asigurarea securitatii prin avansarea de oportunitati si nu prin incercari zadarnice de a bloca schimbarea. Vechiul model social european era construit pe baza principiului apararii locurilor de munca. Astazi, insa, provocarea consta in a pregati fiecare cetatean, indiferent de stratul social din care provine, de nationalitate, culoare sau religie, sa fie capabil sa se adapteze rapid la schimbarile economiei globale. Ceea ce ne trebuie noua acum sunt noi abordari si noi institutii care sa poata ataca noile provocari sociale ce decurg din multitudinea de oportunitati ale vietii de zi cu zi.... Asta inseamna sa se ofere educatie scolara la inalte standarde diverselor comunitati fracturate din punct de vedere etnic si social, sa fie asigurate invatamantul si calificarea celor fara studii, sa se permita accesul la calificare si ajutorarea victimelor schimbarilor economice, ajutorarea muncitorilor in varsta sa se reintegreze pe piata muncii, adaptarea conceptului vechi de pensionare, integrarea cu mai mult succes a migrantilor si a grupurilor minoritare in comunitatile locale. Toate aceste aspecte sunt exemple de provocari comune ale unui model social spre care trebuie sa ne orientam. Unii isi vor pune intrebarea ce legatura au ele cu Uniunea Europeana, ele fiind chestiuni cu caracter national, de competenta fiecarui stat membru. Da, asa este, dar exista o indispensabila dimensiune europeana in politicile nationale de reforma. Realizand un mai mare consens asupra modului in care sa devina acceptabila schimbarea economica reprezinta cheia unei reforme economice mai rapide in fiecare stat membru, de pe urma careia avem toti de castigat. Abordarea nevoilor "perdantilor" din Europa este de asemenea esentiala daca vrem recastigarea consensului politic european asupra extinderii.
Pentru a construi un nou model social si economic pentru Europa, este necesara o dezbatere deschisa. Ea nu va avea succes daca avocatii "vechiului model social" vor continua sa-l promoveze, ca inainte, netinand seama de globalizare. Nu va avea succes nici daca reformatorii economici vor crede ca acceptarea globalizarii este totul, fara o actiune in plan social pentru a avea efect. Acesti reformatori vor trebui sa adopte un limbaj nou si un nou set de prioritati. In Europa este posibil un nou consens. Nu trebuie sa stii prea multe despre situatia din Franta si Germania pentru a-ti da seama de acest lucru. A sosit timpul ca Guvernul britanic sa iasa in fata si sa foloseasca esecul summit-ului intr-un scop purificator benefic. Ca rezultat, vom castiga un buget comunitar cu prioritati de pe urma caruia poate beneficia intreaga Europa si cu o viziune care sa inspire incredere in proiect si nu sa ne deprime, in continuare.

Text publicat in cotidianul "The Guardian"


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.