Criza profunda in Europa

Disputa dintre Marea Britanie si Franta, privind politicile agricole comune, a dinamitat discutiile din cadrul summit-ului. Voturile negative ale Frantei si Olandei asupra Constitutiei UE, au avut un impact la fel de puternic asupra rezultatelor. Romanii in schimb sunt optimisti si spun ca rediscutarea bugetului comunitar ne-ar avantaja

In momentul de fata nu se intrevede nici o solutie la situatia bugetului comunitar. Mult asteptatul summit de la Bruxelles, desfasurat la sfarsitul saptamanii trecute, si care urma sa puna capat dezechilibrului economic instalat in urma votului negativ acordat Tratatului constitutional de catre Franta si Olanda, print-o decizie ferma asupra bugetului Uniunii pe 2007-2013, s-a incheiat printr-un adevarat esec. In ciuda insistentelor conjugate ale presedentiei luxemburgheze, ale lui Jacques Chirac si Gerhard Schroeder, si ale noilor membrii, nu s-a putut smulge un acord din partea Marii Britanii. O parte din vina ii revine evident si Frantei: dupa rezultatul votului asupra Constitutiei, nici Chirac nu isi mai permite, de dragul popularitatii, o rediscutare a dimensiunii subventiilor agricole de care beneficiaza tara sa. Ori Marea Britanie, prin pozitia sa ferma de pastrare a rabatului de care beneficiaza inca din 1984, nu pare sa fi facut altceva decat sa speculeze impasul in care au ajuns tarile care au dat un vot negativ Constitutiei.

Problema de fond a summit-ului: finantarea echitabila a extinderii

De fapt, atat rabatul de care beneficiaza Marea Britanie, cat si politica agricola comuna (PAC), au fost doua probleme secundare ale Consiliului European, care au impiedicat in cele din urma fixarea unui buget. Problema fundamentala care a stat pe tapetul summitului a fost aceea a finantarii extinderii Uniunii Europene, sau, dupa cum remarcau oficialitatile franceze, a stabilirii unui "algoritm" care sa permita o participare echitabila la costurile extinderii. Pe acest fundal, rabatul Marii Britanii constituie un inconvenient, deoarece, prin intermediul sau Londra scapa de aproape orice responsabilitate fata de derularea procesului extinderii, dat fiind ca noile tari ce intra in Uniune vor fi obligate sa-si achite singure obligatiile, ba, mai mult, sa plateasca si pentru cecul britanic. "Marea Britanie, care va prelua presedentia Uniunii europene de la 1 iulie va avea o grea responsabilitate: aceea de a repune Europa pe roti, dupa ce a avut ea insasi o contributie importanta la esecul Consiliului European", a declarat duminica noul ministru francez al Afacerilor europene, Catherine Colona, pentru cotidianul francez Le Nouvel Observateur. Din punctul sau de vedere, "unii participanti si-au pastrat egoismul national, desi numai spiritul european ar fi putut facilita gasirea unei solutii comune".

O incercare esuata inca din start

Conform afirmatiilor liderilor europeni, summit-ul pare sa fi esuat inca din start. Astfel, inca de vineri seara, presedintele in exercitiu al UE, Jean-Claude Juncker, anunta intr-un mod oficial esecul discutiilor asupra bugetului UE. Marea Britanie, Olanda, Suedia, Finlanda si Spania au respins inca din start orice discutie asupra bugetului UE, aruncand tratativele intr-o situatie pe care Chirac o considera de-a dreptul ''patetica'', si din care apelurile celor zece noi membri nu au reusit sa o scoata. Initial Juncker propusese un buget de 870 de miliarde de euro pentru intervalul 2007-2013, cu o inghetare la 4,6 miliarde de euro pe an, reprezentand rabatul britanic, rabat care peste cativa ani va ajunge la 7 miliarde de euro. Tony Blair nu a acceptat insa sub nici o forma aceasta propunere, gasindu-si sustinerea si in celalalt mare contribuitor european, Olanda. Continutul discutiilor pare sa fi fost foarte bine rezumat de catre Silvio Berlusconi si de catre euro-deputatul social-democrat Martin Schulz. Intr-un interviu acordat presei britanice, Berlusconi declara: "Fiecare tara are interesul sau. Aici avem de-a face cu intalnirea tuturor intereselor, care sunt foarte adesea divergente, si din cauza aceasta nu va fi usor sa ajungem la o intelegere", iar Martin Schulz rezuma: "Din cauza situatiei din sanul propriului Guvern, Tony Blair are o marja de manevra foarte ingusta. De cealalta parte, Jacques Chirac trebuie sa aiba grija de faptul ca nici un presedinte nu poate fi ales fara simpatia agricultorilor, iar Jan Balkenende a reactionat la miscarea populista din Olanda cu masuri la fel de populiste: nici o centima in plus pentru Europa".

UE va avea un viitor dificil

Pe fundalul acestei situatii se ridica firesc intrebarea ce se va intampla cu bugetul european, de care pare sa depinda si continuarea procesului de ratificare a Tratatului constitutional in majoritatea statelor europene. Lipsa unui acord in momentul de fata nu va insemna neaparat o criza bugetara, insa intarzierea ivita ar putea afecta programele de ajutoare regionale, si ar putea duce la repetarea evenimentelor din 2000 cand, intarzierile bugetare, au determinat un asa-zis an alb din punctul de vederea al investitiilor. Jean Claude Juncker nu a exclus nici posibilitatea ca Uniunea sa ajunga in 2007 fara un acord asupra bugetului, dar, daca "vom ajunge acolo, va fi sfarsitul" a declarat acesta, si asta fiindca bugetul pe 2007 va fi majorat fata de 2006 prin rata medie de crestere constatata, ceea ce-i va determina pe cei care astazi vor sa plateasca mai putin sa aiba de fapt o contributie mult mai mare.

Declaratii contradictorii privind rezultatele summit-ului

Marea Britanie a devenit inamicul numarul unu. Toata lumea o acuza de inflexibilitate. Britanicul Jacque Straw acuza europenii ca sunt ancorati in trecut, in timp ce comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, considera ca Extinderea Uniunii Europene este "o poveste de succes". Francezul Dominique de Villepin cere proiecte concrete pentru viitorul Europei, iar presedintele francez Jacques Chirac a recunoscut ca Europa trece printr-o grava criza dupa esecul summit-ului de la Bruxelles. In opinia sa, principalul responsabil pentru aceasta situatie este Marea Britanie care "este o tara egoista". Si premierul portughez, Jose Socrates, a apreciat ca Londra poarta o mare responsabilitate pentru esecul de la Bruxelles. Reactionand dur, premierul Tony Blair a lansat un apel la o analiza profunda privind viitorul Europei. El a apreciat ca actuala criza ar putea determina, totusi, o reinnoire. Seful diplomatiei italiene, Gianfranco Fini, este de parere ca nu trebuie cautati vinovati pentru esecul summit-ului de la Bruxelles, intrucat fiecare tara si-a aparat propriile interese. Nu este vorba de egoism, ci de o criza de incredere, a mai spus Fini, subliniind ca Europa "are nevoie, acum, de noi perspective strategice inainte de un nou buget".
Potrivit premierului italian Silvio Berlusconi, "la summit nimeni nu a pierdut si nimeni nu a castigat, motiv pentru care situatia nu ar trebui dramatizata. Europa, a mai spus el la o conferinta de presa la Roma, continua sa existe si putem merge inainte din punctul in care am ajuns". Presedintele polonez Alexander Kwajniewski a refuzat sa aprecieze actuala situatie din Uniune ca fiind o criza, fiind de parere ca este nevoie de mai multe eforturi, mai multa incredere si cooperare in Europa. Mai pesimist, ministrul italian al reformei, Roberto Calderoni, a declarat ca "a sosit momentul sa parasim Europa inainte ca edificiul sa se prabuseasca si sa renuntam cat mai repede la moneda euro inainte de a deveni o bucata de hartie fara valoare".
Extinderea Uniunii Europene ar trebui suspendata, a declarat ministrul de Interne francez Nicholas Sarkozy la o reuniune de partid la Paris, fara a preciza daca aderarea Romaniei si a Bulgariei ramane pentru ianuarie 2007. El crede ca "ar trebui suspendata extinderea pana cand vor exista institutii noi europene". La randul sau, presedintele Jacques Chirac s-a intrebat cum ar putea fi continuata extinderea fara a exista institutii capabile care sa ofere cadrul functionarii unei Uniuni largite.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe