Veniturile la bugetul de stat au crescut in primele cinci luni ale anului cu 4,7 la suta in termeni reali. Codul fiscal, care trebuia sa functioneze de la 1 ianuarie, dar a fost clarificat abia la inceputul lunii iunie, incurajeaza speculatiile imobi

Veniturile la bugetul de stat au crescut in primele cinci luni ale anului cu 4,7 la suta in termeni reali. Codul fiscal, care trebuia sa functioneze de la 1 ianuarie, dar a fost clarificat abia la inceputul lunii iunie, incurajeaza speculatiile imobiliare

Veniturile la bugetul de stat au crescut in primele cinci luni ale anului cu 4,7 la suta in termeni reali, comparativ cu perioada similara din 2004, conform Raportului de Analiza si Prognoza realizat de Societatea Academica Romana (SAR).
"Sunt semne clare ca reforma fiscala functioneaza. Efectul de marire a incasarilor la buget ca urmare a reducerii cotelor de impozitare este vizibil, atat pe total buget, cat si pe componente.
Chiar acolo unde incasarea scade putin, ca in cazul impozitului pe venituri personale, scaderea este mult mai mica decat cea calculata de Guvern si FMI cu scenariul cel mai conservator", se arata in raport.
Documentul releva ca ideea centrala a reformei fiscale a fost luarea ca reper a procentului fix de 16 la suta, iar tot ce era peste acest procent s-a redus.
Cresterea importanta, peste rata inflatiei, a sumelor colectate de bugetul asigurarilor sociale (care s-au ridicat la circa 500 milioane euro), unde contributiile sunt definite ca procent fix din salarii sugereaza, potrivit specialistilor, ca unele locuri de munca au iesit la suprafata din economia subterana, prin achitarea impozitelor si contributiilor la buget.
Guvernul a estimat numarul lor la aproximativ 100.000. Daca estimarea este corecta, asta inseamna un spor de 2,5 la suta in sectorul oficial, realizat in mare parte pe seama celui neoficial.

Administrare slaba din partea Finantelor

Autorii raportului subliniaza insa ca schimbarea n-a fost bine administrata in toate detaliile, dand nastere la multe incertitudini, in special din partea Ministerului Finantelor. Printre problemele aparute, autorii mentioneaza faptul ca unele detalii in legislatia secundara au venit foarte tarziu, mult dupa 1 ianuarie, cand tot Codul fiscal trebuia sa intre in functiune, anumite prevederi fiind clarificate abia la inceputul lunii iunie, dupa ce Parlamentul a operat si el o serie de modificari cu oarecare intarziere.

Codul incurajeaza speculatiile imobiliare

Mai importante decat intarzierile sunt insa scaparile strecurate in Parlament in regimul impozitarii castigurilor din tranzactii imobiliare, introduse in premiera ca urmare a acestei reforme.
S-a creat posibilitatea ca, prin modificarea datei contractelor, sau prin diverse scheme de donatii intre persoane fizice, sau intre persoane fizice si firme, sa se evite complet acest tip de impozitare.
"Daca portitele din lege nu sunt eliminate nu vor veni probabil prea multi bani la buget pe aceasta sursa, dar nici nu se pierd bani pentru ca ea nu exista inainte", subliniaza raportul.

Bani multi pentru administratiile locale

O alta problema este considerata lipsa de coordonare inter-sectoriala sau intre agenti, care este o problema tipica in Romania, iar o lege de complexitatea Codului fiscal n-a putut s-o evite.
Cand s-au operat initial modificarile, s-a trecut cu vedere ca impozitul pe venitul global este o sursa partajata de venituri, din care administratiile locale primesc niste procente fixe.
Scaderea colectarii prevazuta imediat dupa introducerea cotei unice urma sa afecteze negativ bugetele locale, asa ca Guvernul a intervenit cu o Ordonanta de Urgenta in februarie, crescand semnificativ aceste procente. "Numai ca astazi se constata ca scaderea incasarilor ar putea sa nu fie atat de mare pe cat se credea, deci poate ca administratiile locale au fost de fapt supracompensate (desi orice primar ar putea argumenta ca, daca incasarile din impozitul pe venitul global raman intr-adevar la nivel inalt, asta nu face decat sa compenseze partial mandatele nefinantate pe care le-au primit in ultimii ani de la centru)", explica autorii raportului.

...dar si mai multi pentru Guvern

Reprezentantii SAR apreciaza ca Executivul a facut pasul curajos si indelung amanat de a mari impozitul pe terenul agricol, de la suma simbolica de 30 eurocenti/ha/an la o medie de aproximativ 10 euro/ha/an.
Totusi, fara o explicatie rezonabila, a decis, de asemenea, sa preia aceste sume la bugetul de stat, desi impozitele pe proprietate au fost intotdeauna in ultimii ani venit propriu al administratiilor locale.
Unii primari au amenintat deja ca vor mobiliza Consiliile Locale pentru a include tot terenul agricol in intravilan, pentru a pastra astfel sumele din impozite la bugetul local, observa reprezentantii SAR.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.