Decizia Uniunii Europene de a desparti Romania si Bulgaria de valul celor noi 10 state membre ale UE, in urma performantelor dezastruoase ale Executivelor de la Bucuresti si Sofia din ultimii 15 ani, isi face de-abia acum simtite efectele politice. N

Decizia Uniunii Europene de a desparti Romania si Bulgaria de valul celor noi 10 state membre ale UE, in urma performantelor dezastruoase ale Executivelor de la Bucuresti si Sofia din ultimii 15 ani, isi face de-abia acum simtite efectele politice. Nota de plata a lipsei de responsabilitate a guvernantilor celor doua state ar putea fi una extrem de ridicata. Desi Tratatul de aderare al Romaniei si Bulgariei a primit avizul conform al Parlamentului European si a fost semnat de ministrii de Externe sau de reprezentanti ai celor 25 de state membre, contextul in care se va vota ratificarea documentului in legislativele nationale este unul extrem de descurajant pentru autoritatile romane si bulgare. Paradoxal, desi Tratatul de aderare a primit girul statelor membre si al europarlamentarilor, integrarea celor doua state in UE nu mai depinde numai de modul in care isi vor indeplini angajamentele asumate, pentru a nu putea fi activate clauzele de salvgardare. Acestea ar putea fi folosite ca pretext pentru amanarea aderarii, adevaratul motiv fiind reprezentat de euroscepticismul in crestere, pus de unii analisti pe adversitatea europenilor fata de noi extinderi, si, in special, dezacordul manifestat de Guvernele statelor membre pe tema cadrului bugetar 2007-2013. Constienti de necesitatea exercitarii unui lobby puternic, actualii guvernanti au decis deja organizarea unui turneu al unor ministri si parlamentari, in capitalele europene, pentru a-i convinge pe omologii lor din respectivele state de ireversibilitatea procesului de reforme din Romania.

Integrarea, pusa in pericol de o eventuala victorie a crestin-democratilor germani

Un element suplimentar a aparut chiar in aceasta saptamana, in urma deciziei cancelarului Gerhard Schroeder de a initia procedurile declansarii de alegeri anticipate, fapt care va amana ratificarea tratatului in Bundestag.
Consecintele declansarii de alegeri anticipate in Germania sunt mult mai importante decat par la prima vedere. In cazul in care crestin - democratii vor castiga, asa cum arata ultimele sondaje de opinie, soarta ratificarii tratatului este mai mult decat incerta, dat fiind votul negativ acordat in bloc de europarlamentarii germani crestin-democrati in Parlamentul European. In plus, posibilul nou cancelar al Germaniei, Angela Merkel, a solicitat in repetate randuri redeschiderea unor capitole de negociere cu Romania, considerandu-le extrem de permisive si prietenoase pentru Romania. In plus, una dintre temele de dezbatere din campania electorala va fi foarte probabil extinderea UE, sustinuta de socialistii lui Schroeder, insa contestata de crestin-democrati, care nu vad cu ochi buni o Turcie membra a UE.

Ratificarea tratatului depinde si de adoptarea bugetului comunitar

Daca initial mai multe state occidentale intentionau sa ratifice Tratatul de aderare al Romaniei si Bulgariei cat mai curand, se pare ca acestea prefera sa astepte raportul de tara pe care Comisia Europeana il va prezenta in fata Legislativului comunitar. Iar dezbaterile aprinse pe tema bugetului Uniunii pe perioada 2007-2013 si in special neidentificarea resurselor necesare integrarii celor doua state pe 1 ianuarie 2007, a determinat capitalele europene sa amane votul pentru un moment ulterior ajungerii la un acord pe aceasta tema. Daca initial se astepta ca bugetul Uniunii sa fie adoptat in timpul presedintiei luxemburgheze, in luna iunie, se pare ca discutiile se vor prelungi, conform ministrului Afacerilor Europene din Polonia, Jaroslaw Pietras, pana in decembrie. Si asta pentru ca presedintia UE va fi preluata de Marea Britanie, adepta a unei politici de austeritate bugetara si intransigenta in ceea ce priveste posibilitatea reducerii rabatului obtinut de la UE de premierul britanic Margaret Thatcher in anii 1984, sub motto-ul "dati-mi banii inapoi!". De altfel, mai multe state, printre care Franta, Spania, Portugalia, Italia si Irlanda, au respins, cu ocazia intalnirii ministrilor de Externe ai statelor membre de duminica seara, propunerea presedintiei luxemburgheze de a renunta la o parte din subventiile agricole primite din bugetul comunitar pentru ca acestea sa fie alocate Romaniei si Bulgariei. Acestor state li s-a alaturat si Polonia, care, prin vocea lui Jaroslaw Pietras, a cerut ca Romania si Bulgaria sa fie excluse din planul de alocare a subventiilor agricole, in pofida perspectivei aderarii lor la UE in 2007. In cazul in care demersul acestor state va fi incununat de succes, sunt posibile doua scenarii: fie aderarea va fi amanata, din lipsa de fonduri, fie sumele alocate celor doua state vor fi reduse substantial.
In singura declaratie facuta pe aceasta tema, seful diplomatiei romane, Mihai Razvan Ungureanu, a declarat, pentru BBC, ca spera totusi ca Romania va pastra ceea ce a obtinut. Aceasta este prima declaratie a unui oficial roman care recunoaste ca sumele alocate Romaniei in tratat nu sunt batute in cuie, ele putand fi revizuite.

Dinga: UE stie ca in 20 de luni nu putem rezolva toate problemele la care ne-am angajat

Realizand, in cele din urma, ca decizia amanarii se afla in mana parlamentarilor occidentali, autoritatile romane au decis, potrivit ministrului Integrarii, Ene Dinga, organizarea unui turneu de informare a oficialilor occidentali asupra stadiului reformelor din tara noastra. Ceea ce bulgarii au facut inca din ziua acordarii avizului conform in Legislativul european, vor incerca si ministrii si parlamentarii romani, in special cei care sunt membri ai comisiilor de integrare europeana, in cadrul acestui turneu. Ei vor poposi mai mult in statele in care extinderea din 2007 nu este privita cu bunavointa, cum ar fi Germania, Franta, statele nordice.
"Intentionam nu numai sa oferim informatii concrete, dar mai ales sa explicam ireversibilitatea procesului de reforme din tara noastra.
Europarlamentarii stiu ca in 20 de luni nu putem rezolva toate problemele la care ne-am angajat, insa va trebui sa le demonstram ca am pus deja in practica mecanismele institutionale care fac posibil acest lucru", a declarat, pentru Curierul National, Ene Dinga.

Curierul National

Sursa: Curierul National



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.