Franta si Irlanda nu vor sa cedeze propriile subventii Romaniei si Bulgariei

Asa cum se putea anticipa in urma negocierilor dure din ultimele saptamani pe tema cadrului financiar al UE pe perioada 2007-2013, Franta si Irlanda s-au opus alocarii de subventii agricole Romaniei si Bulgariei din bugetul programului de politici agricole comune, asa cum propusese presedintia luxemburgheza a UE. In cadrul reuniunii ministrilor de externe ai statelor UE, desfasurata duminica seara cu usile inchise, reprezentantii Parisului si Dublinului s-au opus finantarii producatorilor agricoli din cele doua state in curs de aderare cu surse din bugetul CAP (Common Agricultural Policy) pe perioada 2007-2013, masura ce ar duce la reducerea drastica a subventiilor primite de cele 25 de state membre. Si asta, pentru ca Bulgaria si, in special, Romania, sunt tari in care sectorul agricol este extrem de important, si care vor inghiti dupa aderare importante sume de bani. De exemplu, Polonia a primit in primul an de la aderare subventii agricole in valoare de 1,4 miliarde de euro.
Si oficialii italieni au exprimat, nu cu mult timp in urma, o opinie asemanatoare, amenintand chiar ca intentioneaza sa isi micsoreze contributia la bugetul agricol comunitar.
Impotriva reducerii subventiilor alocate fermierilor celor 15 state vechi membre ale Uniunii s-au mai pronuntat si Portugalia si Spania.

Barroso respinge compromisul luxemburghez

De altfel, reuniunea de duminica a fost extrem de tensionata, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, avertizand ca propunerea de compromis a actualei conduceri luxemburgheze a UE "este un pas inainte, insa nu intotdeauna in directia buna".
Presedintia luxemburgheza a propus un buget de 865-900 de miliarde de euro pe perioada 2007-2013 (aproximativ 1,06-1,09 din venitul national brut al Uniunii, o suma intermediara intre cea avansata de cele sase state net contribuabile, 815 miliarde de euro
(1 la suta din VNB) si cea sustinuta de Comisia Europeana 1.000 de miliarde de euro. "Comisia are destule rezerve fata de propunerea luxemburgheza", a afirmat Barroso, sustinand ca aceasta arata "o lipsa de ambitie dezamagitoare, care ar putea costa foarte mult din punct de vedere al credibilitatii in momentul in care va fi contrapusa angajamentelor asumate deja". "Bugetul nu este un set abstract de cifre, el are consecinte politice dure", a concluzionat Barroso.

Germania si Marea Britanie joaca dur

La randul sau, purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, Francoise Le Bail, a declarat ca alegerile anticipate din Germania, solicitate de cancelarul Gerhard Schroeder, ingreuneaza tentativele statelor membre de ajungere la un compromis asupra bugetului Uniunii, idee avansata saptamana trecuta si de ministrul roman al Integrarii, Ene Dinga.
De altfel, un alt membru al Biroului de Presa al Comisiei Europene, Amelia Torres, a avertizat ca, in acest context, esecul atingerii unui compromis asupra bugetului UE in cadrul summit-ului din iunie ar avea consecinte practice extrem de serioase.
In plus, Marea Britanie ameninta ca isi va utiliza dreptul de veto pentru a bloca eforturile celorlalte state de a modifica acordul negociat de fostul premier Margaret Thatcher in 1984, in urma caruia Londra a obtinut un statut privilegiat pe tema contributiilor la bugetul UE. Argumentul britanicilor este construit pe constatarea ca, si in aceste conditii, contributia lor este mai mare decat a Italiei, de exemplu.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe