Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Teoctist, va oficia sambata, 21 mai, Sfanta Liturghie la sarbatoarea Sfintilor Imparati Constantin si Elena, ocrotitorii Catedralei Patriarhale din Bucuresti. In anul 2002, Patriarhia Romana a primit in dar din p
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Teoctist, va oficia sambata, 21 mai, Sfanta Liturghie la sarbatoarea Sfintilor Imparati Constantin si Elena, ocrotitorii Catedralei Patriarhale din Bucuresti. In anul 2002, Patriarhia Romana a primit in dar din partea Bisericii Ortodoxe a Ciprului particele din moastele Sfintilor Constantin si Elena, aflate la Manastirea Kikkos din Cipru. Cinstitele moaste pot fi venerate de credinciosi in Catedrala Patriarhala, alaturi de moastele Cuviosului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucurestilor. Constantin cel Mare a fost fiul imparatului roman Constantiu Chlor. Fiind bolnav, Constantiu, care domnea in partea de Apus a imperiului, si-a chemat fiul la tron in anul 306, intr-o perioada in care mai multi augusti si cezari isi disputau intaietatea, Constantin intrand astfel in mai multe conflicte politice si militare. In lupta cu Maxentiu, care stapanea tinuturile de Rasarit ale imperiului, Constantin a invins la Turin si Verona si s-a pregatit sa vina asupra Romei. Lupta decisiva s-a dat la Podul Milvius, langa Tibru, in octombrie 312. Conform marturiei scriitorului bisericesc Eusebiu de Cezareea, in ziua premergatoare luptei, rugandu-se "Dumnezeului tatalui sau", Constantin a vazut pe cer o cruce luminoasa si o inscriptie: "prin acest semn vei birui", ca urmare imparatul insemnand cu crucea toate steagurile armatei sale. Batalia de-a doua zi a fost castigata de Constantin care a intrat biruitor in Roma, iar Maxentiu s-a inecat in apele Tibrului. La putina vreme dupa aceasta izbanda, Constantin a emis Edictul de Milan, prin care se punea capat persecutiilor impotriva crestinilor si se garanta libertatea credintei si a cultului. Imparateasa Elena, mama lui Constantin cel Mare, a avut o contributie majora in sustinerea acestui efort innoitor. Constantin cel Mare a decis sa se construiasca o noua capitala, pe Bosfor, in locul vechii cetati Bizantion. Cetatea, inaugurata la 12 mai 330, a fost numita Constantinopol, actualul Istanbul si unde se afla sediul Patriarhiei Ecumenice. In anul 325, imparatul a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea, participand la sedintele de deschidere si de inchidere si promulgand hotararile luate. Sfanta Elena s-a convertit in jurul anului 312, atasandu-se foarte mult de valorile religiei crestine. Prin ravna ei pentru descoperirea relicvelor sfinte a fost reperat locul Golgotei si s-a gasit lemnul crucii pe care a fost rastignit Hristos. De asemenea, ea a staruit pentru construirea Bisericii Sfantului Mormant, a Bisericii de la Ghetsimani si a altor optsprezece lacasuri de cult. Pentru contributia imensa la raspandirea si inflorirea crestinismului, Constantin si mama sa, Elena, au fost trecuti de Biserica Ortodoxa in randul sfintilor si sunt socotiti "intocmai cu apos-tolii". (D.M.)

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.