Se spune ca oamenii fac istoria, iar cei mici merita sa fie cunoscuti in aceeasi masura ca si cei mari. in istoria recenta a Romaniei exista un capitol putin cunoscut publicului larg, un capitol despre care se spune, fara nici o exagerare, ca ar fi p
Se spune ca oamenii fac istoria, iar cei mici merita sa fie cunoscuti in aceeasi masura ca si cei mari. in istoria recenta a Romaniei exista un capitol putin cunoscut publicului larg, un capitol despre care se spune, fara nici o exagerare, ca ar fi putut schimba destinele a milioane de oameni. in 1983, un roman a incercat, cu arma in mana, sa-l elimine fizic pe Nicolae Ceausescu, actiunea sa fiind cunoscuta ca singura tentativa de asasinat indreptata impotriva fostului dictator. Pentru acest lucru a stat in puscarie pana in 1999. Povestea lui Viorel Roventiu, din Stanesti-Giurgiu, ar putea sa serveasca drept model pentru orice scenarist sau scriitor. Conspiratii, tentative de asasinat, urmariri, impuscaturi, tradari, destine mutilate in inchisorile comuniste, manevre politice de culise si un final relativ fericit la care foarte putini se mai asteptau. Dupa evenimentele din decembrie 1989 romanii au aflat de o sumedenie de asa-zisi eroi, disidenti, oameni care au luptat cum au putut pentru a stopa comunismul, multi si-au arogat merite care, probabil, nu le fac cinste, insa unul singur a avut curajul nebunesc de a lua arma in mana si de a incerca sa-l lichideze fizic pe Nicolae Ceausescu. si acesta a fost Viorel.
Nucleul actiunii l-a constituit un grup de profesori universitari din Bucuresti si din Cluj, Tudor Bugnariu, primul primar al Clujului dupa 23 august 1944, Mircea Stoica, seful catedrei de Drept de la ASE Bucuresti, Simion Pop, fost decan la Facultatea de Drept din Cluj. Acestora li s-au alaturat mai tarziu profesorul Raul Volcinschi, fost detinut politic, Viorel Roventiu, Petre Nastase si Nicolae Stanciu, ultimii trei de profesie soferi. Toti considerau ca eliminarea lui Nicolae Ceausescu ar fi fost singura solutie pentru a stopa dezastrul in care se afla tara.
in prima faza, grupul de profesori a gandit un asasinat in plin centrul Bucurestiului, pusesera ochii pe o casa veche, boiereasca, pe Calea Victoriei. Era o strada cu linii de tramvai si o studiasera in amanunt, asa cum facusera si cu traseele pe care obisnuia sa se deplaseze dictatorul. Roventiu, Nastase si Stanciu, cei care trebuiau sa apese pe tragaci, au refuzat insa planul din cauza faptului ca sansele de a scapa apoi dintr-o eventuala incercuire ar fi fost limitate. Urmatorul plan a fost acela de a-l lichida pe Ceausescu intr-una din vizitele pe care le facea in tara, undeva in camp deschis, acolo unde cel putin teoretic se puteau misca mai usor, fie cu masina, fie pe jos.
in noaptea de 8 spre 9 septembrie 1983, cei trei tineri, Roventiu, Nastase si Stanciu, au trecut la actiune: au spart un post de Militie mai izolat, din satul Osica de Sus, judetul Olt. Au furat doua pistoale-mitraliera AKM cu pat rabatabil, 500 de cartuse si opt incarcatoare. Era inceputul unei aventuri care avea sa le marcheze destinele pentru totdeauna. "Era dimineata, la patru. Am asteptat ca paznicul sa se indeparteze si am trecut la treaba. Am dezactivat alarma, am spart lacatele, am intrat, am luat ce ne trebuia si in mai putin de zece minute eram si plecati. Era un intreg arsenal, acolo isi pastrau si Garzile Patriotice armele si munitia. Am inlocuit lacatele lor cu unele identice aduse de noi si pentru a le da cat mai mult de furca am umplut gaurile cu bete de chibrit. Dimineata la prima ora, pana au reusit ei sa intre, pana au vazut ca au disparut armele noi deja eram departe".
Conspiratorii aflasera ca in ziua de 17 septembrie 1983 Ceausescu urma sa viziteze CAP-ul din comuna Gostinu, acolo unde, chipurile, se inregistrau rezultate record pe plan agricol. "Aiurea, scoteau productii normale, insa suprafata de teren exploatata raportata era mult mai mica".
"Am pregatit scena cu mare atentie. Trebuia sa il asteptam intr-o curba dubla care leaga localitatile Braniestea de Gostinu, acolo unde in mod normal masinile din coloana oficiala ar fi trebuit sa incetineasca. Initial am vrut sa ne asezam unul la intrarea in curba si celalalt la iesire, insa ne-am gandit ca focul incrucisat ar fi putut sa ne raneasca, asa ca am decis sa ne concentram tirul dintr-un singur punct. Am sapat in pamant doua gropi, ca sa avem o pozitie cat mai comoda cu arma in mana, eram mascati de iarba si verdeata, era perfect. Am fi avut vizibilitate perfecta, ne-am pozitionat in asa fel incat l-am fi prins din lateral, stiam ca niciodata nu statea in prima masina, deci trebuia sa prindem coloana pe undeva pe la mijloc. 800 de cartuse aveam pregatite, ne aflam la o distanta mai mica de 50 m, ideal, si acum mai cred ca nu mai ramanea bucata intreaga din masina aia. Praful si pulberea se alegea de ea, scuipam toate incarcatoarele in ei", povesteste Viorel.
Din pacate, alertati de disparitia armamentului si munitiei ofiterii de la Securitate l-au sfatuit, preventiv, pe Ceausescu sa anuleze orice vizita de lucru. "Noi l-am asteptat, insa, normal, nu a mai venit. Am aflat prin telefon, de la Bucuresti, ca era totusi pe undeva pe la Calarasi. Am zis ca mergem dupa el, nu se putea sa scape, eram decisi, ori noi, ori el. Am furat o masina, dar la intrarea in Calarasi un echipaj al Militiei a vrut sa ne opreasca, am fortat trecerea. Au inceput sa ne urmareasca, am reusit sa scapam de ei si am abandonat masina". Constienti ca din momentul acela vor fi cautati, cei trei au hotarat sa se desparta: Roventiu a ramas cu Nastase, iar Stanciu a plecat acasa, la Giurgiu. Cum tatal lui Nicolae Stanciu dezvaluise unor persoane ca fiul sau este implicat in furtul armelor, pe 24 septembrie 1983, cand Nicolae a ajuns acasa, in satul Remus, Giurgiu, a fost luat de Militie ca din oala. (Urmatorul episod, in editia de maine a ziarului Libertatea)


Despre autor:

Libertatea

Sursa: Libertatea


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.