Pastrarea identitatii etnice si culturale la romanii din Banatul Sarbesc

In Banatul Sarbesc exista un numar mare de asociatii si societati culturale, care se preocupa de promovarea valorilor nationale si spirituale ale minoritatii romane. In cele peste 40 de localitati din Voivodina traiesc 38.860 de romani (conform recensamantului din 1991). Dupa primul razboi mondial, pe aceste meleaguri au fost aproape 80.000 de suflete de romani (recensamantul din 1921). In situatia de scadere accelerata a populatiei romanesti, este firesc ca asociatiile si societatile culturale sa fie procupate de problema supravietuirii romanilor banateni. In ce masura organizatiile existente pot contribui la conservarea si mentinerea noastra ca minoritate etnica? Care este aportul acestora la pastrarea si dezvoltarea constiintei nationale, ca factor important pentru conservarea fiintei nationale?
In ultimele decenii, s-a majorat simtitor numarul intelectualilor romani in toate localitatile cu populatie romanesca. Lor le revine meritul pentru constituirea asociatiilor, pentru organizarea manifestarilor educativ-culturale, cat si pentru aparitia publicatiilor locale periodice. Un rol important pentru informarea populatiei romanesti despre cele mai insemnate evenimente din viata social-politica, economica si culturala din satele romanesti il au redactiile in limba romana al postului de Radio si TV Novi Sad, precum si Casa de Presa si Editura "Libertatea", revista de arta, literatura si cultura "Lumina", revistele "Tineretea" si "Bucuria copiilor". Aceste institutii cultiva limba romana si inregistreaza realizarile pe plan cultural si artistic, momente din viata literara, teatrala, muzicala. In felul acesta, contribuie la pastrarea constiintei nationale si a identitatii etnice si culturale.
Prezentam succint aceste organizatii, care in prezent desfasoara activitatea rodnica pe plan stiintific, cultural, artistic.
Societatea de Limba Romana din Voivodina a luat nastere la adunarea de constituire tinuta la Varset, in martie 1962. Infiintarea ei constituie un eveniment de mare insemnatate pentru minoritatea romana din Banatul Sarbesc, avand scop prioritar cultivarea limbii romane in invatamant, presa si alte domenii. Initiatorul si primul ei presedinte a fost prof. univ. dr. Radu Florea. Acesta se preocupa de cercetari stiintifice privind trecutul istoric si cultural al romanilor din Banat. Organizeaza cinci simpozioane internationale dedicate relatiilor sarbo-iugoslavo-romane, precum si sase sesiuni stiintifice, la care au fost sustinute numeroase comunicari stiintifice. Lucrarile au fost publicate in cinci volume: "Contributii la istoria culturala a romanilor din Voivodina" si 14 volume "Analele S.L.R.".
Comunitatea Romanilor din Iugoslavia s-a constituit la 24 ianuarie 1990, in satul Costei. Are in vedere urmatoarele domenii de activitate: invatamant, informare, activitatea editoriala si cultural-artistica, pastrarea patrimoniului national al romanilor. Ea tinde sa fie interpretul interesului romanilor, avand ca scop pastrarea indentitatii nationale, a valorilor autentice, a limbii, traditiilor si obiceiurilor. Comunitatea se angajeaza pentru stimularea activitatii societatilor cultural-artistice, pentru imbogatirea valorilor culturale si dezvoltarea comorilor spirituale populare, precum si organizarea variatelor forme de manifestari, care oglidesc specificul culturii nostre. Publicatia C.R.I. "Cuvantul romanesc" apare din 26 iunie 1991 (cu intreruperi).
Societatea (Fundatia) Romana de Etnografie si Folclor a fost intemeiata in ziua de 3 martie 1995, la Torac; in functia de presedinte a fost ales Costa Rosu, publicist din Nov Sad. Societatea are drept scop promovarea valorilor culturale ale romanilor din Banatul Sarbesc, pastrarea si cultivarea folclorului, traditiilor si obiceiurilor stramosesti. Pana-n prezent, a organizat cinci editii de simpozion international cu tema: "Banatul iugoslav - trecut istoric si cultural". Totodata este initiatorul Muzeului Etnografic din localitatea Toracul Mic. Publicatia societatii este "Traditia".
Societatea Literar-Artistica "Tibiscus" din Uzdin desfasoara in prezent o intensa activitate, afirmand ca intreaga sa activitate este pusa in slujba afirmarii valorilor culturale, spirituale romanesti si a pastrarii fiintei nationale a romanilor din Iugoslavia. A organizat sase editii consecutive de simpozioane internationale intitulate: "Oameni de seama ai Banatului". Comunicarile au fost publicate in volume. Publicatia societatii, "Tibiscus", apare lunar.
ASTRA ROMANA din Iugoslavia, cu sediul la Costei, s-a format in 28 februarie 1998, avand urmatoarele scopuri: unirea romanilor pe taram cultural, economic si sportiv, promovarea valorilor culturale romanesti. A.R.I. colaboreaza cu Comitetul central al ASTREI din Sibiu. In timp scurt, a organizat mai multe manifesari culturale, printre care doua editii ale festivalului de muzica corala laica si bisericeasca, simpozion international, jubilee ale Societatii "M. Eminescu" si ale fanfarei din localitate.
Uniunea Democrata a Romanilor din Serbia este cea mai tanara organizatie a romanilor din Iugoslavia, care a luat fiinta la intrunirea reprezentantilor minoritatii romane din Serbia, tinuta la Varset, in 11 noiembrie 2000. La intrunire s-a dezbatut tema: "Minoritatea romana la sfarsit de mileniu - dileme si perspective"; la ea au participat reprezentantii institutiilor si organizatiilor cu caracter romanesc, cu exceptia Comunitatii Romanilor din Iugoslavia. De mentionat participarea dr. Laurentiu Streza, episcopul Caransebesului, ing. Gheorghe Ciuhandu, primarul Timisoarei, a lui Traian Borsan, secretarul Ambasadei Romaniei la Belgrad. U.D.R.S. se considera unica organizatie care reprezinta minoritatea romana din Iugoslavia, atat in tara, cat si in strainatate. A fost propus si ales in calitate de presedinte dr. Viorel Luca, originar din Costei.
Manifestari culturale anuale: Zilele de teatru ale romanilor din Voivodina, Festivalul de Folclor si Muzica Romaneasca din Voivodina, Festivalul copiilor, Festivalul fanfarelor.
Publicatiile periodice locale din satele fruntase romanesti isi au contributia lor la conservarea fiintei nationale: "Familia", "Sarcia", "Satul", "Foaia bobocilor", "Foaia San-Mihaiului", "Cuvantul romanesc toracean" si altele.

---

Despre autor: