FMI a periclitat aderarea Romaniei in 2007

Guvernatorul Mugur Isarescu a dezvaluit, ieri, ca amanarea in doua randuri a liberalizarii contului de capital nu a fost o decizie prudentiala a BNR, ci o cerinta directa din partea Fondului Monetar International. "Dupa ce BNR a anuntat o data in vara trecuta si a doua oara in toamna amanarea liberalizarii accesului nerezidentilor la depozitele in lei, relatiile dintre Romania si UE au devenit critice. Atunci s-a pus problema decalarii datei de aderare", a declarat Isarescu. Potrivit guvernatorului, BNR a luat ulterior decizia sa scada in ritm alert dobanda pentru a o aduce la un nivel cat de cat sustenabil pentru liberalizare, eveniment care s-a petrecut pe 11 aprilie. Termenul impus de UE ar fi expirat in iunie. Pentru ca FMI a considerat ca BNR face o miscare riscanta, a venit cu binecunoscutul program fiscal dur care sa contracareze eventualele efecte negative ale liberalizarii contului de capital.
Cresterea preturilor la utilitati si majorarea accizelor de luna trecuta au generat o inflatie prognozata de 4,5% in acest an, obligand banca centrala ca in curand sa ia unele masuri de mentinere si chiar micsorare a preturilor libere in asa fel incat la sfarsitul anului sa avem o inflatie de 7%, a declarat, ieri, Mugur Isarescu, guvernatorul BNR.
"Numai preturile ce intra in inflatia programata, din recalcularea tarifelor administrate si din accize, au generat o inflatie de 1,5 la suta pe luna aprilie. Este un procent peste asteptari. Pe cale de consecinta am refacut estimarile privind tinta de inflatie. La inceputul anului spuneam ca majorarile programate vor genera jumatate din tinta de inflatie pe acest an. Astazi, spunem ca din cresterea preturilor administrate si majorarea accizelor va iesi o inflatie de 4,5%. Aceasta inseamna ca alte preturi trebuie sa avanseze cu sub 3% pentru a ne atinge obiectivul, de 7% la finalul anului, pe care ni-l mentinem, dar care va avea o mica banda de variatie ce o vom comunica in momentul in care trecem la tintirea directa a inflatiei", a spus Isarescu.
BNR poate actiona asupra preturilor libere, cum ar fi cele la alimente, bunuri de uz curent sau servicii, prin controlul cererii agregate.
"Compensarea scumpirilor programate trebuie in acest caz sa fie mai puternica. Putem atinge chiar o deflatie, undeva prin luna august. O experienta dureroasa", a spus guvernatorul.
Implicatiile unei deflatii pot fi comparate cu greutatile prin care au trecut exportatorii dupa ce BNR a lasat cursul leului liber. Acestia au pierdut mai multe miliarde de euro in urma "ieftinirii" devizelor straine in care incasau platile pe produsele interne realizate la preturi in lei.
Guvernatorul a avertizat de altfel ca "deflatia ar putea <

> mai multa lume, nu numai pe exportatori".
El a estimat pentru a doua parte a anului scaderi de preturi la produsele de import si mai ales la produsele agricole.
Unul dintre lucrurile bune care s-au petrecut luna trecuta, in ciuda sarbatorilor cand, de regula, consumul creste, a fost o relativa stagnare a preturilor libere.
"O ancheta a BNR prin magazine a aratat ca s-au scumpit produsele cu accize, restul, in mare parte s-au pastrat", a spus Isarescu subliniind ca majorarea programata a tarifelor ar putea descuraja cererea si atunci n-ar mai fi nevoie de interventiile bancii centrale care sa genereze deflatie.
BNR ne avertizeaza ca nu am scapat de "contributia" suplimentara a gazelor naturale in preturile de consum. Potrivit lui Isarescu suntem abia la 60% din drumul catre alinierea completa la tarifele europene, ceea ce ne va aduce inflatie cel putin pana la nivelul anului 2007.
Pe de alta parte la carburanti, tutun si alcool am atins nivelul european, aceste componente iesind din calcului inflatiei pe anii viitori.
Inflatia pe luna aprilie a atins un varf anual de 1,9 la suta din care 1,5% au fost numai scumpirile programate - de 13,5% la carburanti, 20% la gaze naturale, 12% la energie electrica plus majorarile de accize la alcool, tutun, produse electronice, de lux si auto.
"Avem in continuare de facut corectii. Ca veteran al tranzitiei pot sa spun ca s-a intarziat cam mult cu unele corectii, cea mai importanta fiind cea pentru gazele naturale. Unele tensiuni inflationiste mai pot aparea din pretul international al petrolului pentru ca accizele la carburanti au ajuns deja la nivelul implicat de integrare", a spus guvernatorul.

Produsele din import se vor ieftini in curand

Desi cursul euro fluctueaza in jurul valorii de 36.000 de lei fata de peste 42.000 la nivelul anului trecut, preturile produselor din import nu au scazut. Isarescu a opinat ca nu mai e mult pana vom vedea ieftiniri la importuri. "Preturile majoritatii produselor din import n-au mai crescut, dar nici nu s-au aliniat la cursul de 36.000 de lei. Comerciantii spun acum ca s-au aprovizionat la un curs ridicat al euro. De aceea preturile intarzie sa scada. Mai devreme sau mai tarziu va aparea concurenta pe piata. Cred ca in curand va incepe si alinierea. Depinde de circuitul marfurilor si al banilor", a explicat Isarescu.

Comportament "copilaresc" al bancilor

Isarescu a subliniat ca de la inceputul anului dobanda de referinta a inceput sa se decupleze de dobanda de interventie a BNR. Guvernatorului i se pare riscant acest comportament al bancilor si le avertizeaza ca nu va valida aceasta tendinta printr-o coborare a dobanzii de politica monetara. Mai precis, bancile s-au hotarat in sfarsit sa scada dobanzile la credite dar au pastrat marja care le desparte de cele la depozite, comportament catalogat de seful bancii centrale ca specific "copilariei" sistemului bancar romanesc.
"Dobanzile la depozite au scazut extrem de puternic, reflectandu-se intr-un decalaj major intre dobanda de interventie a BNR si dobanda efectiva de pe piata. Castigul din marja dintre dobanda activa si cea pasiva face parte din copilaria sistemului bancar romanesc. De acum vor castiga numai acele banci care se indreapta catre volum si nu catre marja", a apreciat Isarescu.

Saturarea pietei va provoca micsorarea marjei dintre dobanzile active si pasive

El a avertizat ca piata de retail nu este departe de saturatie si ca deja creditul creste din ce in ce mai incet. In plus banca centrala nu mai "tine" bancile comerciale cu dobanzi care sa le asigure castig, astfel ele sunt obligate sa lucreze cu clientii.
In concluzie, pentru a deveni mai atractive in mod normal ar trebui sa reduca dobanzile la credite si sa le majoreze pe cele la depozite. Guvernatorul a subliniat de altfel ca in conditiile saturarii pietei creditului catre persoane fizice, dobanda de referinta va incepe sa urce catre nivelul de 12,5% validat in prezent de BNR.
Dobanda de referinta pentru luna in curs este de 7,96%.
BNR si-a reafirmat intentia de a reduce dinamica imprumuturilor in valuta, dar se pare ca va scoate din aceasta ecuatie creditul imobiliar, datorita scadentelor lungi care ating de multe ori bariera adoptarii monedei unice europene de catre Romania.

Riscul de curs persista

Potrivit lui Isarescu, liberalizarea accesului nerezidentilor la depozitele bancare pe termen scurt s-a produs mult mai lin decat se astepta banca centrala. Chiar daca sunt pe piata, fondurile speculative n-au reactionat la reducerea marjei dintre dobanzile pasive la lei si valuta. Guvernatorul crede ca slaba capacitate de absorbtie a pietei ne-a fost de ajutor in acest caz. Luna trecuta, cursul euro a ramas tintuit in apropierea valorii de 36.000 de lei. Isarescu si-a incalcat astfel promisiunea ca nu va mai da nici un detaliu despre interventiile BNR spunand ca Banca Nationala n-a intervenit decat de doua ori si nu cu valori importante. Aceasta ar insemna ca moneda nationala s-a stabilizat. Guvernatorul a spus insa ca nivelul de 36.000 de lei pentru un euro nu este un nivel sustenabil.
El a argumentat ca n-am scapat inca de fondurile speculative si ca acestea si-ar putea lua zborul in orice clipa, lasand un deficit de valuta pe piata si, automat, prabusind cursul leului.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe