Franta si Spania au motive serioase sa nu ratifice Tratatul de aderare al Romaniei si Bulgariei, ele putand pierde 400 de milioane de dolari in cazul in care politica agricola UE va fi reformata. In schimb, cele sase state membre net contribuabile, i

Franta si Spania au motive serioase sa nu ratifice Tratatul de aderare al Romaniei si Bulgariei, ele putand pierde 400 de milioane de dolari in cazul in care politica agricola UE va fi reformata. In schimb, cele sase state membre net contribuabile, in frunte cu Germania, ar avea de castigat in urma transferarii subventiilor agricole catre guvernele nationaleReformarea politicii agricole UE va duce si la renegocierea sumelor alocate Romaniei

Decizia liderilor grupurilor parlamentare din legislativul european de a amana primirea observatorilor din Romania si Bulgaria in PE pana la 1 ianuarie 2006 si chiar 1 ianuarie 2007 in cazul aplicarii clauzelor de salvgardare a nedumerit opinia publica din cele doua state in curs de aderare. Dupa ce, in momentul votarii avizului conform, europarlamentarii si-au asigurat o pozitie privilegiata in ceea ce priveste atat monitorizarea reformelor din cele doua state, cat si in stabilirea sumelor care urmeaza a fi alocate dupa aderarea Romaniei si Bulgariei, majoritatea comentatorilor au privit acest gest ca pe un semn al unei posibile amanari a datei aderarii. De altfel, motivatiile oficialilor europeni au fost needificatoare: daca presedintele PE, Josep Borrell, a apelat la un sofism, sustinand ca Romania si Bulgaria se supun acelorasi reguli ca si celelalte state membre, liderul liberalilor europeni, Graham Watson, care s-a opus acestei masuri, a fost mult mai direct, afirmand ca "decizia sugereaza mai mult decat un semn de reticenta in ceea ce priveste integrarea Romaniei si Bulgariei in UE". Insa cea mai bizara explicatie a fost oferita de purtatorul de cuvant al socialistilor europeni, Agata Nowacka: "Nu este vorba despre un semnal politic adresat Romaniei si Bulgariei. Nu este vorba despre standarde duble, cel putin din partea Partidului Socialistilor Europeni. Decizia a fost luata numai din considerente tactice", a afirmat ofiterul de presa al socialistilor, fara a preciza insa care ar fi aceste considerente.

PE vrea sa transfere 10 la suta din subventii bugetelor nationale

Considerentele tactice ale grupurilor parlamentare socialist si popular din PE sunt, foarte probabil, legate de dificilele discutii care se poarta zilele acestea la Bruxelles pe tema cadrului bugetar pentru perioada 2007-2013.
Dezbaterile de la Bruxelles s-au aprins in momentul in care Parlamentul European a propus ca subventiile care urmeaza a fi oferite Romaniei si Bulgariei incepand din 2007, neprevazute in acordul din 2002 privind limita maxima a bugetului Uniunii, sa fie alocate din actualul buget pentru Politici Agricole Comune, care in prezent se imparte la 25, si nu la 27 de state membre, urmand ca suma echivalenta acestora sa fie cofinantata de guvernul fiecarei tari. Si asta in conditiile in care principalele state occidentale, incepand cu Franta si Germania, au deja deficite bugetare, ingrijorator de mari.
Ieri, Reuters a dezvaluit datele unui raport confidential al Comisiei Europene potrivit caruia Franta si Spania ar pierde, incepand cu 2007, aproximativ 400 de milioane de euro anual in urma reformei sistemului de alocare a subventiilor agricole, propusa de cele sase state net contribuabile.
In schimb Germania, ca cel mai mare contributor la bugetul Uniunii, ar fi cea mai castigata in cazul in care o parte din subventiile masive acordate de UE fermierilor ar fi transferate catre bugetele nationale.
Potrivit studiului, Franta va pierde 200 de milioane de euro anual in transferuri nete daca 10 procente din ajutoarele acordate fermierilor europeni vor fi transferate bugetului national, in timp ce Spania va fi vaduvita de 188 de milioane de euro, spre deosebire de Germania, care va castiga 185 de milioane de euro pe an.
Raportul a fost redactat de comisarul pentru agricultura, Mariann Fischer Boel, la solicitarea crestin-democratului german Reimer Boege, raportorul Parlamentului European pe tema bugetului pe 2007-2013.
Acordul liderilor europeni din 2002 viza inghetarea cheltuielilor programului de Politici Agricole Comune la nivelul de 42 de miliarde de euro anual intre 2007 si 2013.

Tratatul trebuie ratificat si de Parlamentele statelor nemultumite

Daca Marea Britanie si Olanda se numara, alaturi de Germania printre statele care sustin transferul catre bugetele nationale a 10 la suta din valoarea subventiilor, Franta, care beneficiaza de un sfert din ajutoarele acordate fermierilor europeni, se opune vehement renegocierii intelegerii din 2002. In conditiile in care vor fi micsorate contributiile alocate direct de UE cu 10 la suta, valoarea subventiilor alocate fermierilor se va reduce in perioada 2007-2013 cu 21,5 miliarde de euro, iar suma se va imparti la 27 si nu la 25 de state. Faptul ca Bulgaria si Romania sunt doua tari mai mult agricole, decat industrializate, va cantari mult in negocierile din Parlamentul European, nefiind exclus ca in cele din urma sa se decida amanarea datei de aderare. Si asta, pentru ca pe langa Franta si Spania, raportul Comisiei arata ca si Grecia, Irlanda, Danemarca, Portugalia si Finlanda vor pierde sume considerabile. Iar Tratatul de aderare al Romaniei si Bulgariei, pentru a intra in vigoare, trebuie ratificat in Parlamentul fiecaruia dintre cele 25 de state membre ale Uniunii.

Reformarea politicii agricole UE duce la renegocierea sumelor alocate Romaniei

Insa, chiar in cazul in care data aderarii nu va fi amanata, sumele de care vor beneficia cele doua state vor putea fi reduse. Potrivit Tratatului de aderare, sumele cuprinse in acestea vor fi alocate numai daca nu pun in pericol angajamentele asumate in cadrul programelor multianuale ale Uniunii, printre care se numara si cel privind Politicile Agricole Comune. In plus, banii prevazuti in tratat sunt valabili numai daca cele doua state adera la UE pe 1 ianuarie 2007, orice amanare insemnand si o renegociere a sumelor.
Cele 10 state noi membre ale UE vor beneficia de pe urma acestei masuri in perioada 2007-2013 ca urmare a faptului ca, potrivit Tratatului de aderare, Uniunea va esalona gradual subventiile directe acordate fermierilor locali, de la 25 la suta in 2004 la suta la suta in 2014. In plus, pana in 2013, ele nu vor finanta ajutoarele agricole din bugetul national si vor plati sume mult mai mici la bugetul Uniunii.
Potrivit raportului, noii membri vor beneficia de o suma suplimentara de 1,3 miliarde de euro intre 2007 si 2013, Polonia fiind cea mai avantajata, cu un castig net de 466 milioane.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.