500 miliarde de la buget, despagubiri pentru refugiatii din Basarabia

Peste 95% dintre urmasii basarabenilor solicita despagubiri doar cu proba cu martori.
La data de 14 aprilie 2003, Monitorul Oficial al Romaniei publica textul Legii nr. 290 din 27 iunie 2003, numita "a acordarii de despagubiri sau compensatii cetatenilor romani pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, retinute sau ramase in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, ca urmare a starii de razboi si a aplicarii Tratatului de Pace intre Romania si Puterile Aliate si Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947". Era un act de reparatie (cel putin) morala, prin care Statul roman recunostea suferintele fostilor sai cetateni, dupa sosirea Armatei Rosii pe teritoriul Basarabiei.
In luna august a anului 2004 au aparut si Normele metodologice de aplicare a legii, cu reglementari care ofereau posibilitatea ca solicitantul despagubirilor sa poata utiliza in justificarea cererii si proba cu doi martori, care cunosc ca a avut proprietati pe teritoriul ex-romanesc. Mentionam ca statisticile vremii vorbesc despre 1,5 milioane basarabeni care s-au refugiat in Romania. Conform biroului de Presa al Prefecturii Bucuresti, pana in prezent, au fost inregistrate un numar de 3.520 de dosare de revendicare depuse, mai mult de 95% dintre aplicanti justificandu-si pretentiile materiale doar cu proba cu martori. Alte 500 de dosare care au fost depuse dincolo de limita impusa de legiuitor (13 mai 2004), au fost respinse si nu vor fi analizate. Surse din cadrul Prefecturii care doresc sa isi pastreze anonimatul estimeaza cuantumul despagubirilor la cel putin 500 miliarde lei. Printre putinele familii care au depus titluri de proprietate la Comisia de aplicare a Legii 290 se afla si urmasii doctorului Calistrat Ciapa.

Bijuterii donate statului

Calistrat Ciapa a facut parte din Sfatul Tarii (acel legislativ care a declarat unirea cu patria-mama, Romania, la data de 27 martie 1918) si a fost inrudit cu Alexei Mateevici, poetul roman care a scris cantecul "Limba noastra" si care era fratele sotiei medicului basarabean, Eugenia Mateevici. Eminent chirurg, cu studii efectuate dupa "moda" vremii, la Paris, Strasbourg si Viena, Ciapa a revenit in Basarabia si a cumparat mai multe imobile la Chisinau, de la Banca Municipala sau de la persoane particulare. Medicul s-a retras de doua ori cu armata romana in Regat (in 1940, respectiv 1944), unde i-a fost incredintata comanda mai multor unitati spitalicesti.
La a doua retragere, a ascuns bijuteriile familiei intr-un bol urias cu miere de albine, pentru a-l putea transporta in siguranta. In 1961, medicul a donat practic bijuteriile catre statul comunist, in conformitate cu un decret care confisca aurul si valuta "chiaburilor". Calistrat Ciapa a murit in 1974 in Romania, departe de Taplestiul natal si de Chisinaul iubit.
Urmasii sai, stabiliti in Bucuresti, revendica astazi o avere insemnata, ramasa in urma ilustrului predecesor.
In cererea inaintata recent Comisiei de specialitate din Prefectura Bucuresti, sunt revendicate terenuri de casa sau agricole si imobile, printre care si sediul care apartine Primariei Chisinau.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe