Pagina noastra speciala si documentarele despre situatia romanilor din afara actualelor granite au starnit interesul atat al cititorilor din tara, cat mai ales al celor aflati la mii de kilometri de casa. Conationalii nostri folosesc Internet-ul (www
Pagina noastra speciala si documentarele despre situatia romanilor din afara actualelor granite au starnit interesul atat al cititorilor din tara, cat mai ales al celor aflati la mii de kilometri de casa. Conationalii nostri folosesc Internet-ul (www.ziua.ro) ca principal mijloc de a sti ce se intampla in comunitatile romanesti din lumea larga, trimitandu-ne opinii si completari la articolele publicate; primul ecou l-am publicat in 28 februarie, venit tocmai din Australia! Mesajele lor subliniaza interesul acordat acestui subiect de catre ziarul ZIUA, ca si disponibilitatile unora dintre ei de a intra in dialog cu cei carora ne adresam, cerandu-ne, spre exemplu, adresele anumitor asociatii, reviste, personalitati romanesti din strainatate.
Din Germania, ne scrie eruditul inginer Constantin Erbiceanu, mult calator in spatiul balcanic, dupa o sedere de cativa ani in Africa si Extremul Orient. Completarile sale la pagina Vlahii timoceni sunt suta la suta romani (3 martie a.c.), precum si extrase din cele mai importante lucrari aparute in Romania si strainatate, despre acest subiect, incepand cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea, denota interesul manifestat de istorici, etnografi, lingvisti, scriitori fata de existenta, aproape singulara, a romanilor timoceni.
"Am parcurs cu interes acest vast articol dedicat indeosebi romanilor timoceni din Serbia, respectiv a celor stabiliti pe malul stang al afluentului Dunarii, ce a creat, incepand din 1833, granita intre Serbia si Bulgaria. Evident, romanii, respectiv protoromanii, erau stabiliti pe ambele maluri ale Dunarii, ca urmare a colonizarii romane, sursele bizantine documentandu-le prezenta imemoriala si in timpul conflictelor cu Imperiul Bulgaro-Vlah. In aceasta zona pustiita de razboaie s-au stabilit, intre secolele XVII-XIX, si romani din Oltenia, Banat si Transilvania, in cautarea unor conditii favorabile de trai. Dintre lucrarile mai putin cunoscute despre timocenii din Bulgaria, se poate aminti frumoasa monografie a lui Emanoil Bucuta (1887-1946) intitulata Romanii dintre Vidin si Timoc, publicata la "Cartea Romaneasca", in anul 1923. Tanar calator, succesor al unor Russo sau Vlahuta, Emanoil Bucuta a cunoscut-o la Calafat pe Eufimia, ce i-a rapit inima si, condus de iubirea pentru aceasta fata originara din Timocul bulgaresc, el a calatorit de 5 ori in tinuturile ei natale, pentru a-i putea intelege personalitatea. Rezultatul acestei mongrafii a fost interdictia data de autoritatile statului bulgar de a mai calatori in spatiul de la sud de Dunare. Din aceasta carte (care ar putea fi reeditata de Institutul Cultural Roman) aflam "ceva din babilonia de semintii dunarene ce rasare in aceasta potcoava uriasa de cot lenes de fluviu". Aflam ca Vlaicu Voda, domn al Tarii Romanesti, cumnat cu tarul Strasimir, a fost stapan catava vreme ca "rege vlah peste Vidinul cel mandru". Bizuindu-se pe statistica bulgara partinitoare, Bucuta a constatat ca "multi dintre romanii care vorbesc si bulgareste - iar acestia sunt din ce in ce mai numerosi - n-au fost cuprinsi. Si totusi, in 1920 din populatia intregii "plasi" Vidin, ce numara 80.000 de suflete, romanii intreceau in zonele ruruale pe bulgari.
Ar fi interesant de comparat, dupa trecerea a inca 8 decenii de la aceste constatari la fata locului, care este situatia romanilor timoceni din Bulgaria, a caror existenta e confirmata si astazi de calatorii ce se abat in zona. Cercetarile ar trebui sa aiba loc cat de curand, deoarece constructia podului Vidin-Calafat, sprijinita de Comisia Europeana, poate aduce modificari esentiale si ireversibile componentei etnice a regiunii".
Tertipuri, recensaminte si statistici
Cercetatorul Adrian Trifan, de la Muzeul Brailei, a initiat, inca din 1997, cand facea parte din Liga Studentilor, o expeditie de documentare multidisciplinara in Bulgaria si Serbia, care nici pana acum nu a avut loc! Dupa ce-si exprima "mahnirea ca DRP, in timpul mandatului domnului Corlatean, a ajuns in ultima vreme subiect de tranzactii oculte", semnatarul spune ca institutia respectiva "nu s-a ridicat la pretentiile misiunii incredintate, in interesul romanilor de peste hotare". El are in vedere, pe de o parte "cifrele contradictorii asupra numarului romanilor din SE Serbiei", iar pe de alta parte "chestiunea bisericilor (deoarece) Patriarhia Romana nu are relatii cordiale cu cea sarba(...), cazul Malainita trebuind sa constituie un semnal de alarma pentru Bucuresti".
Pentru a elucida situatia romanilor din sudul Dunarii, Adrian Trifan nu renunta la ideea acelei expeditii, pornind chiar de la fapul ca in ultimii ani s-a documentat si a obtinut informatii cu totul speciale privind subiectul in discutie. "As supune atentiei dumneavoastra cateva date statistice ce nu pot fi contestate de nimeni. Conform recensamantului sarbesc din anul 1991, populatia din judetele Pomoravlje, Branicevo, Zajecar si Bor totaliza 661.796 locuitori. La recensamantul din anul 2002, cifra a scazut la 608.781. Am luat in calcul pentru judetul Pomoravlje doar plasele Despotovat, Paracin si Ciupria. Noile delimitari teritoriale ale judetului Morava, din perioada interbelica, nu mai corespund cu cele ale judetului Pomoravlje. Despre deficitul de populatie estimat la circa 53.000 de persoane, deocamdata nu ma pot pronunta. Pot doar sa mentionez gradul din ce in ce mai ridicat al somajului din regiunea Timocka Krajna si instabilitatea politica care pot genera o tendinta accentuata de emigrare. Oricum, discutam despre un minus de aproximativ 20.000 de persoane pentru fiecare judet. In aceste conditii, ma indoiesc ca poate fi vorba de un proces de migratie interna, deoarece economia Serbiei e la pamant. Numarul localitatilor din Krajna este de 536. Am luat act cu surprindere ca o serie de reprezentanti ai comunitatii romanilor din zona avansau cifra de 600.000 de romani, cifra verificata in teren de reprezentantii asociatiilor, in preajma ultimului recensamant. Am in fata statistici referitoare la romanii din Serbia, din 1846 pana in 2004. Exista variante de calcul care merg de la 40% la 65% ponderea minoritatii romane in Krajna. In asemenea conditii, e greu de crezut ca numarul romanilor poate depasi, in cele mai optimiste variante, 450.000. Fara indoiala, daca luam drept veridice cifrele prezentate de domnul Cristea Sandu Timoc, conform carora in anii '40 romanii ar fi numarat in Krajna circa 400.000 de suflete, atunci cifra de astazi ar trebui sa fie intre 700.000 si 800.000, conform indicilor de crestere a populatiei. Se uita insa sa se pomeneasca despre procesul de industrializare.
Tot recensamantul din 2002 ni-i prezinta pe romanii prezenti in toate centrele industriale importante ale Serbiei: Uzite, Nis, Crusevat, Kraguievat, Ceaceak etc. Chiar daca nu cred in cifrele oficiale, gradul de asimilare al romanilor din zonele mentionate, mai ales in cazul familiilor mixte, este destul de ridicat. Ar trebui, urmarind acest trend, sa ne intrebam cati romani sunt la Belgrad, deoarece populatia Capitalei a crescut de la aproape 500.000 de locuitori, in preajma celui de al doilea razboi mondial, la aproape 1,5 milioane in prezent. Nu in ultimul rand, trebuie lamurita chestiunea celor plecati la munca sau definitiv in Occident. Se pot face unele calcule statistice ceva mai riguroase, de catre un institut din Romania, dar ma intreb cine ar fi interesat.
Aceste informatii, ulterior ar trebui verificate in teren. Sunt de acord ca presa scrisa in limba romana in Krajna, in tiraje de masa, deocamdata nu se justifica. Despre posturile de radio si televiziune cred ca sunt cele mai adecvate momentului. Indiferent cine la va finanta, atata timp cat administratia si autoritatile centrale sarbe nu vor colabora sincer cu minoritatea romana, prin reprezentantii sai, vesnicele hartuieli, intimidari sau boicotari vor ramane la ordinea zilei. In asemenea conditii, ar fi mai utila realizarea unor emisiuni si reportaje cu impact deosebit, atat in Romania, cat si in Serbia, prin posturile de radio si televiziune de la Craiova si Timisoara. In acest fel, ar creste presiunea opiniei publice romane in special asupra clasei politice din Romania si asupra misiunilor si organizatiilor internationale de la Bucuresti.
D.R.P. fara strategii adecvate
Despre romanii din Bulgaria. domnul Serafimov, de la Vidin, imi marturisea, in urma cu cativa ani, ca numarul romanilor din Bulgaria ar fi cuprins intre 150.000 si 200.000. Tot printr-un calcul demografic si statistic cred ca cifra mai apropiata de realitate ar varia intre 300.000 si 350.000. Se ridica insa aceeasi problema ca in cazul romanilor din Serbia. Nici o autoritate competenta nu a reusit sa efectueze sondaje la scara reala, in teren. Si tot n-ar fi de ajuns. Conform regulilor statului de drept si ale democratiei, opiniile se sustin intr-un cadru organizat, de preferat, politic. Lipsa reprezentativitatii romanilor in Parlament si la nivelul administratiei locale, reprezinta un impediment major, aproape insurmontabil, in situatia actuala. Aici este cheia problemei.
Daca se va rezolva, atunci orice tertip administrativ sau politic nu va mai reusi sa Impiedice minoritatea romana sa se afirme pe deplin. Va aduc in atentie si faptul ca, in virtutea experientei acumulate, din perioada interbelica si pana astazi, in problematica minoritatilor nationale, prin prisma documentelor de arhiva pe care le-am studiat, in special prin aparatul de propaganda si sustinere financiar-politica acordata de diferitele cabinete de la Sofia, chiar de la o prima lectura, ai nostri crai de la Bucuresti, sunt niste copii. Altceva nu pot sa inteleg. De ce pana acum Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, ca institutie a statului, nu a adus in atentia factorilor de decizie strategii adecvate conditiilor din teren. Exista riscul sa ne intoarcem la sabloanele din anii interbelici, sau mai vechi, care sunt depasite in acest moment. Si va rog sa ma credeti ca stiu ce afirm. Oamenii sunt suspiciosi si precauti peste tot in Balcani. Daca ai dat gres o data, nu te uita, mai ales cand au pus suflet si incredere. Poti sa cheltui apoi miliarde. Exista un anumit comportament social de grup, de care, din pacate, extrem de putini au tinut cont."
Invitam si pe alti cunoscatori ai situatiei romanilor din Serbia si Bulgaria sa-si spuna punctul de vedere, mai ales ca se preconizeaza o noua strategie a DRP, in conditiile in care aceasta institutie a trecut in subordinea Ministerului Afacerilor Externe.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.