n 5/17 febr. Gr. Tocilescu prezinta o dare de seama privind stadiul sapaturilor arheologice de la Adamclisi.
n 11/23 mart. Sunt alesi ca membri titulari: poetul Anton Naum, juristul si publicistul Ion Kalinderu, istoricul, economistul si sociol
n 5/17 febr. Gr. Tocilescu prezinta o dare de seama privind stadiul sapaturilor arheologice de la Adamclisi.
n 11/23 mart. Sunt alesi ca membri titulari: poetul Anton Naum, juristul si publicistul Ion Kalinderu, istoricul, economistul si sociologul A.D. Xenopol, medicul si bacteriologul Victor Babes, scriitorul Dumitru C Ollanescu. Ca membri corespondenti sunt alesi fizicianul Dimitrie Negureanu (1858-1908), naturalistul Leon C. Cosmovici (1857-1921) si geologul si paleontologul Sabba Stefanescu (1857-1931).
n 17/29 mart. Sunt alese birourile Sectiunilor literara (Titu Maiorescu, presedinte si Al. Roman, vicepresedinte) si istorica (V.A. Urechia, presedinte si Al. Papadopol-Calimah, vicepresedinte).
n 19/31 mart. A. D. Xenopol citeste capitolul despre reformele politico-sociale din vremea regulamentara, din vol. VI al "Istoriei romanilor in Dacia Traiana".
n 21 mart./2 apr. Este ales noul Birou al Sectiunii stiintifice, format din P.S. Aurelia, presedinte si P. Poni, vicepresedinte.
n 23 mart./4 apr. Refuzul lui Al. Vlahuta de a fi membru corespondent al Academiei Romane, publicat in "Constitutionalul", a dus la modificarea Regulamentului de alegere a noilor membri ai Academiei in sensul ca: "nu se va putea vota asupra unei persoane ca membru activ sau corespondent inainte de a avea consimtamantul sau scris". Premiul "Heliade Radulescu" este acordat lui Barbu Stefanescu Delavrancea pentru volumul "Parazitii".
n 24 mart./5 apr. Se alege noul Birou al Academiei din care faceau parte: G. Barit, presedinte, si ca vicepresedinti Iacob C. Negruzzi, V.A. Urechia si D. Brandza.
n 20 apr./2 mai. Inceteaza din viata George Barit, in persoana caruia Academia Romana pierde, dupa cum afirma Nicolae Quintescu, "pe cel mai zelos, pe cel mai venerat dintre membrii sai, intre care a fost numit de la infiintarea acestei institutii la 1866. G. Barit, arata el in continuare, "nu a fost numai membru al Academiei; el a fost si un neobosit muncitor de frunte al culturii nationale mult inaintea infiintarii Academiei. Pe terenul muncit si pregatit de el s-a infiintat Academia. Natiunea intreaga jeleste pierderea marelui ei invatator care, de la 1835 pana in ajunul mortii sale, a lucrat neobosit cu zelul cel mai nobil pentru luminarea neamului romanesc prin grai si prin scris". La ceremonia de inmormantare de la Sibiu au participat N. Ionescu, I Kalinderu, V. Maniu si N. Quintescu.
n 28 mai/9 iun. I. Bianu anunta membrii Academiei ca a adus de la Sibiu o lada in care era corespondenta lui G. Barit cu Andrei Saguna si I. Sterca-Sulutiu.
n 25 iun./7 iul. Nerva Hodos daruieste Academiei Romane 33 de acte originale si copii contemporane ale procesului unor tarani implicati in marea rascoala din 1785 si un volum manuscris despre istoria rascoalei lui Horea, Closca si Crisan, scrisa de comitele Dominic Teleki si talmacita in romaneste de A. Papiu Ilarian.
n 3/15 sept. B.P. Hasdeu citeste comunicarea "Basarabii. Cine? De unde? De cand?"
n 1/13 oct. Victor Babes prezinta "Analele Institutului de Patologie si bacteriologie", care cuprinde cercetari originale asupra mai multor boli infectioase din tara noastra.
n 10/22 dec. Gr. Tocilescu prezinta un raport despre "limes alutanus", staruind ca "Academia sa ia sub protectia sa cercetarile asezamintelor romane de pe teritoriul de azi si sa avizeze la gasirea mijloacelor necesare spre acest scop".
(Texte selectate din volumul "Istoria Academiei in date", de Dorina N. Rusu)
Texte redactate de Elena Solunca Moise; Coordonator: Brindusa Armanca

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.