Ati afirmat ca Papa Ioan Paul al II-lea si-ar fi numit succesorul inainte de moarte. De ce tocmai Joseph Ratzinger?
Pentru ca era nevoie de un Papa de tranzitie. Desigur, a mai existat un Papa, ales tot pentru tranzitie, Pius al X-lea, dar care
Ati afirmat ca Papa Ioan Paul al II-lea si-ar fi numit succesorul inainte de moarte. De ce tocmai Joseph Ratzinger?
Pentru ca era nevoie de un Papa de tranzitie. Desigur, a mai existat un Papa, ales tot pentru tranzitie, Pius al X-lea, dar care a trait 93 de ani, fiind ales la aceeasi varsta cu Joseph Ratzinger. Dar o tranzitie - trebuie s-o spunem - poate consolida o stare de fapt. Aici e de remarcat ca italienizarea Vaticanului a trecut. S-au dus anii in care Aldo Moro sau Giulio Andreotti, fosti prim-ministri ai Italiei, erau foarte legati de Papa Paul al VI-lea (1963-1968), iar Papa Ioan al XXIII-lea, care a murit in 1963, dupa cinci ani de pontificat, era foarte legat de Partidul Democrat-Crestin, in felul in care erau taranistii nostri legati de greco-catolici.
Vreti sa spuneti ca s-a mizat pe o continuitate?
Ceea ce putem socoti continuitate, si ma bucura lucrul acesta, este necrutarea fata de curentele ideologice de stanga, care se infiltrasera in biserica romano-catolica, indeosebi in America Latina (asa-zisa teologie a eliberarii care folosea concepte precum "lupta de clasa"), dar si de cochetarea unor cercuri din Vatican cu stanga marxista italiana in anii '60-'70 ai secolului trecut. Ioan Paul al II-lea le-a opus o respingere ferma si le-o opune si succesorul sau (in America Latina exista peste jumatate de milion de catolici).
Deja o impotrivire declarata, care a starnit numeroase reactii, a formulat fara echivoc Benedict al XVI-lea in raport cu relativismul care ne caracterizeaza prezentul. Nu e greu de inteles ca este vorba de o sfidare in raport cu postmodernismul si cu laxitatea ideologica a prezentului. Aici ne putem intoarce la semnificatia numelui pe care si l-a ales noul Papa: Benedict al XV-lea (1914-1922) a fost un pacifist, un om al dialogului, al cooperarii intre popoare, dar, in traditia inaintasului sau a condamnat modernismul si excesele sale. Ceea ce il ingrijoreaza pe actualul Papa este degradarea si diluarea credintei in Dumnezeu intr-un sentimentalism si psihologism inodor si adesea dulceag. Pe acest teren si-a propus sa infrunte sectele neoprotestante revitalizand puterea Sfintei Liturghii si a Sfintelor Taine. Noul Papa este vazut ca un om care poate intinde o punte intre ratiune si credinta, aratand ca insasi credinta este rationala. Totodata, el a marturist ca nu mai pot fii increstinate mase intregi, ci trebuie lucrat asupra fiecarei persoane in parte, inclusiv asupra inimii oamenilor. Aici trebuie sa notam o apropiere pana la identitate cu personalismul ortodox, mai ales cu expresia pe care i-a dat-o parintele Staniloae, teolog altminteri notoriu si in mediile catolice.
Asadar, noul Papa este realist si sincer ingrijorat de decrestinarea Europei, indeosebi a Europei Occidentale. Probabil ca astazi, sambata 23 aprilie, in timpul intalnirii noului Papa Benedict al XVI-lea cu presa, aceste obiective ale sale vor fii reiterate in fata ziaristilor. Ramane de vazut daca si Benedict al XVI-lea va stabili cu presa aceleasi raporturi fericite si neegalate pana acum pe care le stabilise harismaticul Ioan Paul al II-lea. E de asteptat ca asupra prioritatilor pontificatului sau Benedict al XVI-lea sa se aplce si maine, 24 aprilie, la sfarsitul Sfintei Liturghii, care este liturghia sa de intronizare; prima slujita in calitate de suveran pontif si la sfarsitul careia va rosti o predica. Faptul ca tot maine va merge si la San Paolo Tra Le Mura, ne indica simbolic puntea pe care vrea sa o stabileasca intre cei doi mari apostoli Petru si Pavel, respectiv, atasamentul sau pentru Sfantul Pavel-teologul eminamente crestin. Acest atasament oglindeste si profunda formatie teologal crestina a noului Papa pe care o subliniam in prima parte a convorbirii noastre.
Papa Ioan Paul al II-lea a fost un fervent patriot polonez. Se poate spune ca si noul Papa este un patriot german?
Daca numele de Benedict si l-a luat ca omagiu adus Sfantului Benedict de Nurcia (470-550), patron al Europei culturale asa cum - o spunem in treacat - o definea Iorga: "Pamant al Crucii si al Culturii" -, se pare ca noul Suveran Pontif se revendica de la Benedict al XV-lea in urmatorii termeni: ca Papa pacifist, implicat in tratativele de la sfarsitul primului razboi mondial, Benedict al XV-lea a cerut patetic atunci ca Germania invinsa sa nu fie umilita si marginalizata. Totodata, nascut in Bavaria, intr-o familie de agricultori, noul Papa este si omeneste legat inextricabil de traditiele germane, de cutumele acesteia. Putem spune ca este un german autentic care isi marturiseste apartenenta la natiunea sa, aproape la fel de puternic ca si predecesorul sau.
De la universalism la calea ascezei
Va crea acest nou Papa o punte pentru unirea catolicismului si ortodoxiei?
Eu, desi sunt ortodox, am realismul sa afirm ca aceasta perspectiva e numai o raza dintr-un larg fascicul. Bisericii romano-catolice i-a mers din plin in ultimii ani, culminand cu aceasta continuitate. Alte probleme sunt prioritare acum: raporturile cu Islamul si cu celelalte religii si confesiuni necrestine. Pentru ca atunci cand vorbim despre ecumenism ne referim doar la crestini. Trecand la probleme politico-religioase, prioritare sunt raporturile cu China - unde exista doua biserici -, una legata de statul chinez, alta ramasa sub ascultarea Vaticanului (La Chiesa del Silenzio). Cred ca si America Latina se simte frustrata ca nu a fost ales Papa unul din arhiepiscopii ei, desi Brazilia numara aproape 15% din catolicii din lumea-ntreaga.
Sa revenim la intrebarea anterioara. Ce sanse sunt ca aceste doua biserici surori sa devina una, asa cum au fost odata?
Reduse, cel putin deocamdata. Cred ca biserica ortodoxa e mai realista decat cea catolica. Papa Benedict al XVI-lea este convins ca nu se va renunta niciodata la primatul papal pentru un primat de onoare al Romei. Noi ortodocsii recunoastem acest primat, care a fost stabilit in anul 451 la Sinodul Calcedon IV. Primul loc e al Romei, dupa aia vine Constantinopole in ordinea Pentarhiei - cele cinci patriarhii infiintate atunci. Exista acest primat de onoare, dar, Ratzinger vrea sa nu existe decat o Biserica-Mama, aceasta fiind Biserica pe care o conduce. De aceea arata in documentul din anul 2000 la care ne-am mai referit ca bisericile ortodoxe nu pot fii biserici surori, ci biserici fiice ale Romei. Exista insa o unitate intre cele doua biserici. Numai catolicii, noi si bisericile vechi orientale (armeni, copti, etiopeni) avem cele sapte taine, valoarea sacramentala a liturgiei si puterea deplina a preotiei...
Catre ce ne indreptam?
Deocamdata, vantul universalismului ii sufla din plin in panze Bisericii romano-catolice, iar noi mergem pe calea noastra, a ascezei, a unei lumi nezguduita de consecintele modernitatii, care-i face pe enoriasi sa mearga la biserica fara sa-si puna intrebari. In ultimii 20 de ani s-a vazut ca asceza, icoana, trairea liturgica sunt ale Rasaritului. Ce ne ramane vom vedea in urmatorii zece ani, Biserica Ortodoxa fiind mai putin expozitiva si mai putin retorica. Ce ne mai ramane de vazut e daca apropierile care s-au inregistrat in acesti 40 de ani, din 1964 pana azi, intre ortodocsi si catolici sunt consecinte ale spiritului vremii care nu vrea razboaie, ci intelegere, asa, un fel de ONU - o societate a natiunilor - sau sunt organice. Eu cred ca sunt organice pentru ca atunci cand a venit Papa Ioan Paul al II-lea in Romania, pentru prima data ecumenismul a fost unul de mase. Si manifestari de ecumenism ortodoxo-romano-catolic s-au vazut numai la Bucuresti, in revarsarile acelea de multimi.
Ne mai puteti arata un alt element simbolic decisiv?
Da. Faptul ca initial noul Papa a fost arhiepiscopul celei mai mici eparhii din lume: al Principatului de Monaco, care are o suprafata mai mica de doi kilometri patrati...si a ajuns pontiful celei mai mari biserici din lume.
Interviu realizat de


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.