De ce erau mai aproape de zei

O serie de filosofi, scriitori si oameni de stiinta celebri demonstreaza prin viata lor ca nu e chiar un fleac a te preocupa de sanatatea ta si a manca ceea ce macar nu-ti face rau. Despre grija inteleptilor din vechime fata de sanatatea pe care o pot intretine prin hrana aflam cate ceva din scrierea lui Diogenes Laertios, ""Despre vietile si doctrinele filosofilor"". Socrate, de pilda, ""avea obiceiul sa spuna ca-i place cel mai mult mancarea care are nevoie de cele mai putine garnituri si bautura care nu-i deschide pofta pentru alta"", pentru ca, avand mai putine nevoi, se simtea ""mai aproape de zei"". Poetul comic Aristofan l-a ridiculizat pe Socrate in piesele sale pentru puterea sa neobisnuita de a indura mult timp foamea. In fapt, filosoful iubea cumpatarea. Tot Diogenes scrie ca filosoful si matematicianul Pitagora nu le permitea discipolilor sa manance vietati, pe motiv ca si acestea au privilegiul de a avea suflet ca si omul. Pitagora si ai lui ii aduceau lui Apollo ofrande numai de natura vegetala. Se intelege ca Pitagora nu gusta carne. Empedocle, considerat inventatorul retoricii, l-a imitat pe maestrul sau Pitagora ""in seriozitatea vietii si a conduitei sale"", ceea ce ne face sa credem ca nici el nu consuma carne.
Zenon din Cition, intemeietorul doctrinei stoicilor, era si el de o mare cumpatare. Manca frugal si saracacios, mesele sale fiind compuse din painite, miere, fructe, smochine uscate si apa. Hrana sa nu era pregatita la foc, iar haina pe care o purta era subtire. Fie pentru cumpatare, fie pentru zgarcenie, iesise despre el vorba ""indurator ca Zenon filosoful"". Cu toate acestea, a murit la 98 de ani, fara a suferi de o boala anume.
Celebrul Diogene, nu Laertios, ci cel cu butoiul, propovaduia un ascetism de-a dreptul cinic. El refuza sa consume hrana pregatita la foc, preferand cruditatile, inclusiv pe acelea de naturaa€¦ animala. Se spune ca ar fi zis ca se straduieste sa faca in viata invers decat ceilalti, lucru care i-a fost nefast, spunandu-se ca a murit dupa ce a consumat carne cruda de caracatita.

NU TOCANITEI DECADENTE. Isaac Newton nu a fost un vegetarian propriu-zis, se poate spune despre el doar ca spre sfarsitul vietii consuma foarte putina carne. Biografii celebrului fizician, care au cules date din surse originale, nu au gasit ceva concludent in acest sens. Asociatiile de vegetarieni de pretutindeni il trec insa pe lista celebrilor cu astfel de regim, deoarece ar fi onorant pentru ei ca Newton sa fi fost vegetarian.
Pornind de la ideea ca placerea de a manca sau rezistenta eroica la unele delicii alimentare defineste anumite tipuri de personalitate a omului, dar si a operei, francezul Michel Onfray a scris o delicioasa ""critica a ratiunii dietetice"". El se uita in gura si in farfuria unor filosofi si iata ce vede.
Michel Onfray scrie despre Jean-Jacques Rousseau ca ""trupul lui accepta hrana numai in masura in care intretine viata"". Cu alte cuvinte, Rousseau era un propovaduitor si un practicant al regimului lacto-vegetarian. Filosoful din secolul luminilor face o critica drastica gastronomiei si luxului in general. Dupa el, ""tocanita de carne este felul tipic de mancare al decadentei"". Iar daca noi credem azi ca francezii sunt niste rafinati in ale mancarii, el spune ca ""numai francezii nu stiu sa manance, din moment ce le trebuie o arta atat de deosebita ca sa le faca mancarurile consumabile"". Rousseau spune ca ""marii scelerati se incranceneaza intru crima band sange"". El sustine caracterul pasnic al unei persoane prin faptul de a fi lacto-vegetariana.

SARCOFAG. Nietzsche a sustinut ""teza"" potrivit careia hrana este si ea un mod de selectie a speciilor si a indivizilor. Propune o bucatarie piemonteza, bazata pe mancaruri ""usoare, aeriene"". Este impotriva alcoolismului, iar in loc de cafea sugereaza un ceai, dar numai dimineata. Cand s-a ""convertit"" la vegetarianism, Nietzsche era atat de violent in convingeri incat si-a ingrozit vechii prieteni repetandu-le mereu ca aceia care consuma carne fac din propriul lor stomac un sarcofag.
Despre Albert Einstein avem informatia ca doar in ultimul an al vietii ar fi renuntat la consumul de carne. Intr-o scrisoare din 1954 catre Hans Muehsam scrie ca poate trai destul de bine si fara grasimi, carne si peste, iar din alta, datata cu un an mai devreme, reiese ca manca uneori carne.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe