Spre invidia colegilor mei de la "Investigatii", am fost, de curand, martora unei spargeri, la scena deschisa. Atipica, bulversanta, amuzanta, tragica. Nu va grabiti sa suferiti, nimeni n-a dat ortu' popii. Dar ce poate fi mai dramatic pentru un fost
Spre invidia colegilor mei de la "Investigatii", am fost, de curand, martora unei spargeri, la scena deschisa. Atipica, bulversanta, amuzanta, tragica. Nu va grabiti sa suferiti, nimeni n-a dat ortu' popii. Dar ce poate fi mai dramatic pentru un fost hot de buzunare - cel mai tare din tagma sutilor -, impinsi de presiunea revolutiei tehnologice (in buzunarele musteriilor nu mai dai decat peste carti de credit - la ce bune pentru el!), sa puna "croseta " in cui si sa-si ia, pe cont propriu, raspunderea schimbarii "meseriei". Asta da act de curaj! Din pacate, insa, pentru el, fara vreun folos material. Spectacolul reciclarii si cel propriu-zis, fiindca despre un spectacol este vorba, merita toti bistarii. Fiindca hotul nostru, Bébert, aflat la prima lui spargere, o data intrat - pe fereasta, se-ntelege -, in salonul unui intelectual rafinat, deschide, pe scena Teatrului Tineretului din Piatra Neamt, usa unei savuroase calatorii in deliciile argoului marginalilor.
"Pisici! Astia n-au nimic in casa, Doamne... Numai orori! Nu tu sifonier ca sa sperii malaiu' de sub cearsafuri, nu tu noptiera ca sa ametesti giuvaericalele din casetarii, nu tu presuri pe jos ca sa cardesti loveaua sub coaja. Nimic! Cartier bun, totusi. Populatie nobila... Cu d-astia se duce tarisoara noastra de rapa. Fura pe rupte si cand treci pe la adresa sa-ti faci plinu', te baga-n pisici cu marafeturile din casa (...) Bungheala la sparanghel, fratioare! Vegetarieni... Au pus legumicultura pe pereti". Asa isi face pickpocket-ul Bébert (Victor Giurescu) intrarea in scena. Ii sunt parteneri, in aceasta farsa politista -"Spargere fara profit"- semnata de scriitorul, dramaturgul si eseistul George Astalos si a carui premiera oficiala in Romania a avut loc recent, la Piatra Neamt -, "Sefu" (Dan Grigoras), Inspectorul (Florin Mircea jr.), Generalul (Paul Chirila), Doamna (Smaranda Astanei), Tehnicianul (Cezar Antal), Julieta (Nora Covali), Amazoana (Dorina Maria Harangus).
Personaje pitoresti ce bantuie apartamentul unde Bébert se lasa instruit de "Sefu", "un virtuos al spargerilor, ale carui lovituri de maestru au zdruncinat candva din tatani lumea bancilor si a bijuteriilor de pe intreaga planeta", si care il descopera, chipurile intamplator, pe novice in timpul uneia dintre "escapadele sale nocturne". Situatii comice, tensiune, mister, perplexitate - atat pentru pickpoket cat si pentru spectatori -, invaluite in haina argoului, un text de mare rafinament, transpus magistral de regizorul Octavian Greavu, sustinut de scenografia realizata de Laurentiu Dumitrasc si muzica lui Radu Otel.
Dupa caderea cortinei, stau de vorba cu Bébert, proaspat reciclat in spargator. "Ati avut de-a face cu vreun pickpocket?", il intreb pe Victor Giurescu, actorul care creeaza cel mai convingator portret al personajului interpretat. "Chiar cu hotii de buzunare, nu. Am simtit, insa, si stiu ca rolul imi vine <>. Parca a fost scris pentru mine. Poate sa sune a lauda, dar tipul de personaj pe care il interpretez este mai greu de gasit. Eu am facut sport, dans, pantomima, am mobilitate foarte mare, pe scurt, am calitatile pe care trebuie sa le aiba un actor complet".
Victor Giurescu este din Barlad. A absolvit o facultatea de teatru din Iasi. Din '97 joaca pe scena Teatrului Tineretului din Piatra Neamt, unde a fost in pielea lui Straforel, din "Romantiosii", Traian din "...Escu", iar acum repeta in rolul Mosca din "Volpone", etc., etc. "Imi place foarte mult comedia; imi place sa cred ca m-am nascut sa fac oamenii sa rada in jurul meu si sa se simta bine. Sunt unul din putinii actori din teatru care vine dimineata cu zambetul pe buze. Am foarte multa energie, uneori chiar enervez cu buna mea dispozitie", se confeseaza Victor. Este atras, in egala masura, si de film. A participat la cateva selectii, a avut si cateva oferte, dar si mult ghinion. "Nu intereseaza pe nimeni. Primeaza sistemul de relatii, <> de tot felul". Si zambetul lui "Bébert" dispare. "Am 37 de ani si apoape ca nu mi-am trait viata: nu am o familie, locuiesc intr-un cartier amarat, intr-o garsoniera oferita de teatru, care aproape sta sa cada. Salariul? 5-6 milioane. Sincer, am dorit sa plec in Italia sau in alta parte a lumii pentru a munci, pentru a duce o viata civilizata.
Nu pot nega faptul ca ma bucur atunci cand mi-a iesit un rol, dar a doua zi s-a uitat totul; nimeni nu mai este interesat de tine".
A fost un portret, dincolo de scena, cand din zambetul personajului-actor ramane doar savoarea unei replici.
Pisici! De ce atata tristete si umilinta aruncate in sufletele celor ce se hranesc, pentru bucuria noastra, numai cu lumina reflectoarelor si cu multe aplauze.
Pentru rolul lui Bébert si, implicit, reusita lui Victor, mai adaugam o ofranda si suntem convinsi ca maine va fi mai bine. Regizorul Octavian Greavu ne-a declarat: "Inainte de a monta acest spectacol, pentru o siguranta a distributiei, stiind ca este un rol dificil, am incercat cateva tatonari, cu tineri actori absolventi de la Bucuresti, pentru a gasi un Bébert.
In momentul cand am venit la Piatra Neamt sa lucrez, am continuat aria de vizionare a altor actori, pe care eu nu-i cunosteam, care nu prea jucau in ultima vreme, printre care si Victor Giurescu.
Dupa doua zile de lectura, m-am decis definitiv in ce priveste alegerea, fiindca mie mi s-a parut foarte bun si chiar mi se pare ca e cel mai bun Bébert pe care poate sa-l dea scena romaneasca in momentul de fata".


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.