Bugetul si Constitutia Europeana ar putea declansa o criza in UE

Comisia insista pe necesitatea majorarii cheltuielilor pentru impulsionarea dezvoltarii economice. Incertitudinile legate de ratificarea tratatului constitutional, o alta piatra de incercare pentru stabilitatea Uniunii

Comisia Europeana a prezentat propuneri detaliate referitoare la bugetul pe termen lung al Uniunii Europene si a subliniat necesitatea cresterii cheltuielilor, in pofida opozitiei principalilor contribuabili, informeaza Mediafax. Executivul European doreste ca statele membre sa-si mareasca contributia anuala la bugetul UE la 1,14 la suta din venitul national brut (VNB) - ceea ce ar insemna, in total, in jur de un miliard de euro - incepand din 2007, fata de 1,09 la suta in prezent. Comisia isi sustine solicitarea prin obiectivele UE de crestere a competitivitatii, a activitatilor de cercetare
si dezvoltare, precum si prin faptul ca intarirea securitatii are nevoie de sustinere financiara.
Principalii sase contribuabili la bugetul UE, in frunte cu Germania, doresc limitarea cheltuielilor la 1 la suta din VNB, fapt care ar putea conduce la o batalie indelungata asupra finantarii pentru perioada 2007-2013 sau chiar la o criza bugetara, daca nu se va ajunge la un acord pana la sfarsitul lui 2006. Incheierea cat mai rapida a unui acord este necesara pentru a transmite un mesaj puternic referitor la faptul ca Europa extinsa functioneaza, avand in vedere ca statele UE sunt in curs de a ratifica Constitutia Europeana. Fara un acord asupra bugetului pe termen lung al Uniunii va fi mult mai dificil sa se stabileasca bugetele anuale pentru 2007 sau chiar si pentru 2006. In acelasi timp, intarzierea acordului va face mult mai dificila utilizarea eficienta a fondurilor, in primele 12-18 luni ale noului buget.
Pe de alta parte, lipsa unui acord sau intarzierea acestuia ar fi un semnal de alarma, avand in vedere ca ar fi pentru prima oara cand statele membre nu reusesc sa cada de acord asupra bugetelor pe termen lung, de la introducerea acestora, in 1988.
De asemenea, eforturile Uniunii de incurajare a cresterii si a crearii de noi locuri de munca ar fi subminate, intr-un moment in care blocul european incearca sa-si mentina modelul social in conditiile cresterii concurentei din partea Asiei.
Lipsa unui acord asupra bugetului ar crea diviziuni in randul statelor membre, ar aduce riscul unei crize institutionale majore, ar conduce la intarzierea finantarii activitatilor de cercetare, a educatiei, a protectiei granitelor, a relatiilor externe si a fondurilor structurale.
Daca nu se va ajunge la un acord asupra bugetului pe termen lung pana la sfarsitul anului 2006, statele membre pot sa stabileasca doar un buget anual. Daca nu vor reusi nici acest lucru, Comisia va cheltui banii de la luna la luna, pe baza bugetului din anul anterior.
In acest caz, cheltuielile care nu sunt prevazute in tratate, care se ridica la peste 40 la suta din buget, ar putea fi dificil de derulat, iar sansele de a le modifica sau mari ar fi extrem de reduse si planificarea pe termen lung imposibila.
In lipsa unui buget, nu va exista o baza pentru plata fondurilor structurale catre statele membre, deoarece lista regiunilor care beneficiaza de acest tip de finantare expira la sfarsitul anului 2006.

Fonduri speciale pentru imigranti

Comisia Europeana a propus un nou set de pachete de finantare pentru a ajuta statele membre sa rezolve problemele legate de imigrare si azil, informeaza EUobserver. Banii ar urma sa fie alocati pentru integrarea nou-venitilor sau pentru repatrierea imigrantilor ilegali.
Propunerea, ce vizeaza o suma de 8,3 miliarde de euro, este o parte a prevederii bugetare europene pentru perioada 2007-2013, adoptata, zilele trecute, de Comisia Europeana.
Cele trei programe vizeaza derularea de proiecte cum ar fi cele de educatie civica, educatie culturala si elaborarea unor ghiduri care sa-i ajute pe imigranti sa se integreze mai usor.
Potrivit propunerilor Comisiei Europene, statele membre UE ar putea solicita, de asemenea, fonduri pentru repatrierea imigrantilor ilegali sau a celor care au solicitat azil dar nu l-au obtinut. Alte doua fonduri ar urma sa fie utilizate pentru probleme de securitate - in special prevenirea terorismului si promovarea "drepturilor fundamentale". Problema "drepturilor fundamentale" este legata de noua Constitutie Europeana care introduce obligativitatea protejarii si promovarii active a acestor drepturi, la nivelul intregii Uniuni.

Italia ratifica tratatul semnat in urma cu doi ani la Roma

Italia este prima mare tara europeana care ratifica noua Constitutie Europeana, in urma votului parlamentar de la mijlocul acestei saptamani. Astfel, numarul tarilor europene care au ratificat tratatul a ajuns la patru. Ungaria, Lituania si Slovenia au aprobat documentul tot prin vot parlamentar, in timp ce spaniolii au fost chemati la referendum in februarie, pentru a-si exprima pozitia. Parlamentul de la Madrid va trebui sa parafeze, la randul sau, tratatul.
Germania, cea mai mare tara membra a Uniunii, va organiza un vot parlamentar, pe aceasta tema, la 12 mai. Cu toate acestea, urmeaza o perioada delicata in "viata" Constitutiei Europene. Franta organizeaza un referendum la 29 mai, dar aprobarea tratatului ramane incerta in conditiile in care dezbaterea pe tema Constitutiei a fost "impletita" cu alte aspecte delicate, cum ar fi aderarea Turciei la UE sau propunerea mai putin "populara" a Uniunii de liberalizare a pietei serviciilor. Un vot negativ din partea Frantei ar arunca Uniunea in haos si va avea, probabil, un efect direct asupra referendumurilor care vor urma. Guvernul olandez studiaza, deja, posibilitatea anularii referendumului (programat pentru 1 iunie) in cazul in care francezii voteaza "Nu". Referendumul din Danemarca (din septembrie) si cel din Marea Britanie, de anul viitor, se numara, de asemenea, printre cele care s-ar putea solda cu greu cu un rezultat pozitiv.
Toate tarile membre UE trebuie sa ratifice Constitutia pentru a putea intra in vigoare. Daca o tara nu ratifica tratatul, solutia politica va depinde de o serie de factori, cum ar fi daca tara respectiva este membra fondatoare a Uniunii, cat este de mare si daca este, in general, proeuropeana sau nu. Constitutia Europeana a fost semnata la Roma, la 29 octombrie, anul trecut, forma finala fiind rezultatul a doi ani de negocieri.

Importurile de textile chinezesti ar putea fi limitate

Comisia Europeana a stabilit o serie de conditii potrivit carora ar putea fi impuse restrictii la importul de textile din China, transmite EUobserver.
Masura survine dupa ce statele membre, printre care Frata, Italia, Spania si Portugalia, si-au exprimat temerile legate de concurenta tot mai mare generata de produsele chinezesti mai ieftine, dupa expirarea, la 1 ianuarie, a sistemului de cote de export (stabilit initial de Organizatia Mondiala a Comertului - OMC).
In cadrul unei conferinte de presa, Peter Mandelson, comisarul european al Comertului, a justificat masura prin faptul ca vechile reglementari erau "foarte generale" si, astfel, nepotrivite pentru a solutiona temerile legate de cresterea importurilor de textile din China.
Restrictiile ar putea intra in vigoare chiar la sfarsitul lunii iunie, in cazul in care problema nu va fi solutionata pe calea negocierilor, a afirmat un oficial din cadrul Comisiei Europene.
Conditiile fixate de Comisie stabilesc asa-numitele "zone de alerta", situate la 10 - 100% din nivelul importurilor de textile din China, de anul trecut.
Aceste "zone de alerta" vor actiona ca sisteme de alarma, declansate in cazul unei cresteri rapide a volumului de importuri sau in cazul unor scaderi bruste ale preturilor. Masurile sunt temporare si valabile un singur an - desi pot fi reinnoite.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe