Memoria exilului, onorata de Rege

La Palatul Elisabeta a avut loc, ieri, oficializarea Inaltului Patronaj al Majestatii Sale Regelui Mihai I asupra Institutului National pentru Memoria Exilului Romanesc (INMER), institutie publica menita sa lamureasca in ce a constat fenomenul exilului romanesc si sa asigure prezervarea contributiilor la istoria Romaniei a celor care au fost obligati, intr-un fel sau altul, sa-si paraseasca tara din cauza succesivelor regimuri totalitare care au dominat Romania in a doua jumatate a secolului XX. La eveniment au participat membrii Familiei Regale si numeroase personalitati din tara si strainatate. Intre acestia, Radu Campeanu, Nicolae Lupan, Doru Novacovici, Alexandru Missirliu, Sorin Dumitrescu, Stefan Caltia, Maria Berza, Sanda Budis, Gabriel Andreescu, Sorin Alexandrescu, Simina Mezincescu, Irinel Popescu, Lucia Hossu-Longin. In preambulul manifestarii, in curtea Palatului a rasunat Imnul Casei Regale, interpretat de elevii Liceului Mircea cel Batran din Constanta. In cuvantul sau, Mihai I a evocat suferintele celor nevoiti sa ia drumul pribegiei, aratand ca Familia Regala are "toate motivele" sa ocroteasca memoria celor care au trait aceasta zbuciumata experienta. Apoi, mesajul Regelui s-a indreptat catre viitor, spre integrarea in UE. In context, Majestatea Sa a afirmat ca membrii Casei Regale vor contribui din rasputeri la atingerea acestui obiectiv. "Am facut un legamant si voi continua sa muncesc pentru beneficiul vostru, al tuturor", a spus Regele.
La randul sau, presedintele INMER Dinu Zamfirescu a subliniat importanta momentului, apreciind ca "prin institutionalizarea Patronajului Majestatii Sale Regelui acordata unei institutii publice a statului, specifica exilului, se realizeaza trasura de unire dintre exil si tara". "In afara de onoarea deosebita care ni se acorda, cred ca este firesc ca cel mai prestigios fost exilat roman sa fie printre noi. In ce ne priveste, sper sa putem fi demni spre a urma cele transmise de Majestatea Voastra ca "aceasta institutie sa serveasca natiunii romane drept model in slujba adevarului, libertatii si democratiei"", a spus Zamfirescu. Presedintele INMER a mentionat ca, in primul an de functionare, membrii Institutului au cautat sa respecte redarea cu rigoare si principialitate a unei parti a istoriei realizata in afara tarii si ascunsa romanilor pana nu de mult. "Noi dorim sa redam adevarului actiunile istorice si politice pe care le-a prestat exilul romanesc, asa cum au fost ele", a spus Zamfirescu. Evocand suferintele romanilor siliti de regimurile totalitare sa ia drumul pribegiei, presedintele INMER a mentionat ca "acestia au fost inainte de toate, in tara, anterior parasirii ei, opozanti hotarati ai sovietizarii si comunizarii tarii". "Este cunoscuta opozitia Majestatii Sale Regelui fata de guvernul Groza, denumita de istorie drept "greva regala". Noua, celor mai tineri de-atunci, ne-a servit drept simbol si model. Exilatii au cautat odata ajunsi in afara tarii sa fie cutia de rezonanta a celor multi din tara care erau constransi la tacere si inactivitate. Ei au reprezentat cealalta Romanie, Romania nesupusa, Romania alternativa, in frunte cu cel care a fost obligat sa abdice si sa se expatrieze, Majestatea Sa Regele Mihai", a aratat Zamfirescu.
Presedintele INMER a trecut apoi in revista institutiile, asociatile, publicatiile, si posturile de radio care au marcat, prin activitatile lor, exilul contemporan. "Cu totii au avut activitati multiple si variate. Unii mai sceptici din exil spuneau ca actiunile romanesti nu puteau "schimba soarta lumii" sau mai precis rasturnarea regimului din tara. Cei care ne-am inhamat insa la asemenea actiuni, as pretide ca, in timp, nu mai multi de 200-300, consideram ca aveam o datorie fata de neam, fata de istorie, sa pastram vie o constiinta, o spiritualitate si o anume actiune romaneasca in afara tarii, neintinate de comunism", a mai spus Dinu Zamfirescu.

---

Despre autor: