Achizitionarea unui numar atat de mare de apartamente in Bucuresti ar fi o greseala din partea edililor, considera Emil Giurgiu, presedintele Uniunii Nationale a Agentilor Imobiliari (UNAI).
"Cu acesti bani, se poate construi un numar dublu sa
Achizitionarea unui numar atat de mare de apartamente in Bucuresti ar fi o greseala din partea edililor, considera Emil Giurgiu, presedintele Uniunii Nationale a Agentilor Imobiliari (UNAI).
"Cu acesti bani, se poate construi un numar dublu sau chiar triplu de locuinte, prin organizarea unei licitatii pentru constructori, de unde s-ar obtine preturi bune. In acest fel, ai pune in miscare si forta de munca, resursele din aceasta industrie, ai obtine si cel mai bun pret prin stimularea competitiei si, nu in ultimul rand, ar scadea presiunea de pe piata, generata de o oferta prea redusa si prea scumpa in comparatie cu cererea", a precizat Giurgiu.
Presedintele UNAI crede ca exista posibilitatea ca noul primar al Capitalei sa se fi incurcat in cifre atunci cand a facut declaratii despre achizitionari masive de apartamente.
"Cred ca este prematur sa speriem populatia cu ce s-ar putea intampla daca astfel de sume de bani intra pe piata imobiliara. Efectul nu poate fi decat unul singur: scumpirea locuintelor", a afirmat Emil Giurgiu.
In ceea ce priveste Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL), presedintele UNAI afirma ca asociatia profesionala pe care o reprezinta a propus ca aceasta sa se reorganizeze in Societatea Nationala de Dezvoltare Urbanistica, cu rol de catalizator pentru investitii in sector si de administrator al retelelor de infrastructura. Giurgiu sustine extinderea Bucurestiului, si deplange initiativele luate in acest sens in ultima perioada.
"Acum avem la marginea Bucurestiului o situatie extrem de sugestiva: intr-un peisaj afgan se ivesc vile hollywoodiene", a precizat Emil Giurgiu.
Presedintele UNAI a estimat cresterea medie a preturilor la locuinte din ultima perioada la 30 la suta pe an.
Artur Silvestri, director general al SGA Romania - Institutul de Consultanta Imobiliara si presedinte al Uniunii Patronale Imobiliare din Romania, este de parere ca "proiectul" lui Adriean Videanu este, in cel mai bun caz, utopic.
"In primul rand, nu cred ca fondul imobiliar are atatea apartamente disponibile. In al doilea rand, nu poti influenta piata intr-o astfel de maniera, in fond nu poti obliga 80.000 - 100.000 de proprietari sa-si vanda locuintele", a precizat Silvestri.
Directorul general al SGA Romania atrage atentia asupra situatiei in care, totusi, o suma de bani precum cea vehiculata de Videanu ar intra pe piata imobiliara.
"Stim foarte bine ce s-a intamplat in 2003 cu o injectie de capital imaginar pe piata, pentru ca daca vorbim despre credit ipotecar, vorbim despre bani imaginari. In cazul in care o suma reala atat de mare ar fi aruncata in piata, aceasta ar deveni mai scumpa decat cea din Paris, unde un apartament costa de la 80.000 de euro in sus", a afirmat Artur Silvestri.
O solutie care ar putea rezolva o parte din problema locuintelor in Bucuresti, unde oferta este limitata, ar fi, in viziunea directorului general SGA, un mecanism legislativ, care a fost aplicat in anii '30 in Bucuresti, si care ar incuraja companiile private sa construiasca locuinte pentru angajati.
"Ar fi vorba, in termenii de astazi, despre un parteneriat public-privat. Companiile ar cumpara terenuri si ar construi locuinte, fapt pentru care ar beneficia de anumite scutiri de taxe pe o perioada de 10 ani - asa s-a procedat atunci. Autoritatile publice s-ar ocupa de infrastructura, iar angajatii ar putea locui cu o chirie mica, deductibila. In Bucuresti exista cel putin 5.000 de companii private care ar putea construi aproximativ 20-50 de locuinte fiecare", a declarat Silvestri.
"Oamenii, la noi, trebuie invatati ca se poate trai foarte bine si cu chirie. Exista o obsesie cu proprietatea. Avem 97 la suta fond de proprietate, ceea ce este fabulos. In statele Uniunii Europene acest fond este de circa 40 la suta", considera directorul general al SGA.
"Ar fi mai ieftin si mai avantajos ca primaria sa construiasca aceste 60.000 de locuinte. Altfel se gestioneaza un imobil intreg, care iti apartine, decat apartamente dispersate in imobile care nu-ti apartin in totalitate. Mai mult, daca s-ar construi in zonele de cartier, altele decat zona de nord, afacerea ar fi mai profitabila. Spre deosebire de nord, unde pretul terenului este foarte mare, in alte zone ale orasului terenul este mult mai ieftin, ceea ce aduce un avantaj important chiar daca ridicarea propriu-zisa a imobilului se apropie de aceleasi costuri ca in zona de nord. De asemenea, nefolosind finisaje de lux, ci unele decente, de calitate, se poate ajunge la momentul in care sa castigi mai mult construind masiv in celelalte arii ale orasului, decat putin si scump in zona de nord.
In ceea ce priveste asemanarea cu activitatea ANL-ului, putem spune ca statul s-ar concura singur. Insa, acolo unde exista concurenta, rezultatele sunt intodeauna mai bune", ne-a declarat Robert Teodorescu, directorul departamentului Vanzari Rezidentiale in cadrul companiei Regatta.
"Sa ne trezim la realitate. Este exclus ca Primaria Capitalei sa dispuna in momentul de fata de echivalentul a trei miliarde de euro pentru cumpararea a 60.000 de apartamente. Este un numar incredibil. O propunere fantezista. Implicit, asta va duce la o explozie a preturilor. Bucurestiul are probleme nu numai cu locuintele, ci si cu infrastructura, care este jalnica si trebuie refacuta din temelii. Chiar daca aceste apartamente ar fi construite, ar interveni chestiunile legate de amplasamente. Bucurestiul are nevoie de cel putin dublul sumei pentru investitii in infrastructura utilitatilor. Noi nu suntem in stare sa construim o amarata de sosea care sa faca fata unei ierni", crede Dumitru Costin, presedintele Blocului National Sindical.
Pe de alta parte, Gheorghe Polizu, presedintele PSC, afirma ca "daca Videanu a spus asa ceva inseamna ca s-a gandit la un imprumut extern, la o colaborare cu cineva care sa avanseze niste bani. In Bucuresti, in momentul de fata, se construiesc cateva mii de apartamente anual, asa ca municipalitatea ar putea sa cumpere apartamente noi, pentru ca nu stiu daca exista 60.000 de bucuresteni care sa fie dispusi sa-si vanda casele. Spre exemplu, eu nu mi-as vinde apartamentul. Cifra este foarte mare. Sunt surprins. Un numar asa de mare de apartamente probabil ca se poate face cooptand mai multe surse de finantare".
Nici Bogdan Hossu, presedintele CNS Cartel-Alfa, nu pare increzator: "60.000 de apartamente mi se pare exagerat. Asta inseamna aproximativ sase sute de blocuri. Sper ca un asemenea proiect sa nu se transforme intr-o afacere imobiliara. Pe de alta parte, in acest moment piata imobiliara este devastata si intretinuta artificial. Daca intr-adevar primaria vrea sa puna in practica un asemenea proiect ar trebui sa realizeze parteneriate cu suficienti de multi investitori, care doresc realmente sa construiasca. Terenuri in jurul Bucurestiului sunt suficiente. Avem mii de hectare neutilizate la ora actuala. Problema sociala exista si cred ca daca primaria va intra intr-un dialog social si cu angajatorii, si cu sindicatele, se vor gasi solutiile optime."
Si Marius Petcu, presedintele CNSLR Fratia are dubii in ce priveste proiectul lui Videanu: "cred ca este un mesaj de instalare, foarte optimist, dar de unde bani pentru 60.000 de apartamente? Se va cumpara din mediul privat, iar asta nu va face decat sa creasca artificial niste preturi, care oricum sunt umflate. Un astfel de proiect nu cred ca este realist. Da, ar fi foarte bine daca primaria ar avea la dispozitie 60.000 de apartamente pe care sa le ofere persoanelor cu probleme sociale, dar sa le cumperi de pe piata libera, este, daca vreti, modul cel mai tentant de a opera coruptia."
Omerta in privinta cifrelor din sectorul imobiliar
In Romania, in momentul in care sunt cerute date despre evolutia sectorului imobiliar, urmarea este, de regula, o tacere penibila, cu toate ca se gasesc intotdeauna experti care isi dau cu parerea in domeniu. Aceasta din cauza ca singurii care stiu care este, de exemplu, numarul apartamentelor vandute in Bucuresti in 2004 sunt notarii publici. Acestia nu numai ca nu centralizeaza aceste date, dar nu sunt obligati de nimeni sa le faca publice.
"Nu se stie cate apartamente au fost vandute anul trecut. Singura sursa de date este Camera Notarilor Publici, la fel ca in Franta. Cu diferenta ca acolo aceasta institutie este obligata prin lege sa publice volumul tranzactiilor, spre deosebire de Romania, unde nu ii deranjeaza nimeni", a precizat Artur Silvestri, directorul general al SGA Romania - Institutul de Consultanta Imobiliara.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.