FMI are sarcina sa evite pericolul unui nou "dumping"

Prin pozitia exigenta pe care FMI o adopta in cazul noilor state candidate, UE ar putea, intamplator sau nu, sa rezolve problemele marilor puteri europene, care se simt amenintate de valul de relaxari fiscale din Europa Centrala si de Est.
In prezent, Uniunea Europeana trece printr-o criza, bugetul pe urmatorii ani urmand a fi unul mult mai ridicat decat cel prezent. Facilitatile fiscale oferite de noile state membre sunt percepute negativ de cancelariile occidentale, fiind catalogate drept "dumping fiscal" de acestea.
Dincolo de rolul FMI de monitorizare a statelor candidate la UE, intre Guvernele principalelor state membre ale Uniunii si conducerea Fondului, aflata, potrivit propriului statut, in subordinea executivelor tarilor membre, exista si o alta relatie, cea dintre principalii contributori la bugetul institutiei si conducerea executiva a acesteia. Din acest punct de vedere, ar fi naiv sa credem ca sefii FMI nu urmaresc interesele economice ale principalelor state europene. Pentru ca nu detin, potrivit Constitutiei Uniunii, parghiile legale necesare fortarii statelor membre sau candidate de a adopta un anumit sistem fiscal, conducerile statelor occidentale se folosesc de FMI pentru a evita extinderea fenomenului Slovacia la celelalte state candidate. Atat Guvernul Romaniei, caruia i se solicita un deficit de 0,4-0,5 la suta, cat si cel al Bulgariei, caruia i s-a "trasat" un excedent bugetar de 1% din PIB in 2005, au parte de un tratament dur din partea expertilor Fondului.
De altfel, toate statele din Europa Centrala care au introdus un sistem de impozitare proportional sau au reformat propriul sistem fiscal au o imagine negativa in Cancelariile vest-europene.
Liderii principalelor state europene acuza executivele Slovaciei, Estoniei, Cehiei ca practica un dumping fiscal, facand o concurenta neloiala sistemelor de impozitare din Vechea Europa, in cursa pentru castigarea mai multor investitii.
Lideri occidentali ca Gerhard Schröder, cancelarul Germaniei, acuza noile state membre ca "fura" investitori occidentali cu ajutorul taxelor reduse, beneficiind in acelasi timp de fondurile Uniunii Europene. Anul trecut, fostul ministru francez de Finante, Nicolas Sarkozy, a avut o remarca si mai insidioasa decat cea a oficialului german, afirmand ca daca noile state membre sunt destul de bogate pentru a-si permite o cota unica, nu mai au nevoie de ajutor din partea Uniunii Europene.
In locul solutiei concurentiale normale, reprezentata de realizarea unei relaxari fiscale similare, pentru a atenua impactul asa-zisului "dumping fiscal", Franta si Germania au ales calea etatista, sustinand armonizarea sistemelor de impozitare in interiorul UE, pentru a-i forta pe rebelii fiscali sa "imbratiseze" prevederile unui cod unificat de norme.
De altfel, Wolfgang Wiegard, presedintele Consiliului German al Expertilor Economici, a recomandat superiorului sau, cancelarul Gerhard Schröder, introducerea unei cote unice de impozitare pe venit de 30 la suta, pentru a inlocui actualul sistem progresiv, cu o rata medie de 38 la suta. In opinia sa, un asemenea sistem proportional ar fi necesar pentru ca economia germana sa devina "competitiva la nivel international". Cum era de asteptat, executivul de la Berlin a respins aceasta idee.
Problema bugetului Uniunii si a ajutoarelor pe care aceasta le acorda este una extrem de actuala. Pentru atingerea obiectivelor sale extrem de pretentioase, bugetul UE trebuie suplimentat.
Pe langa cele doua mari puteri occidentale, Olanda si Austria si-au exprimat, la randul lor, dezacordul fata de actuala politica economica de sprijinire financiara a statelor central si est-europene, in conditiile in care acestia reduc taxele si impozitele. De altfel, Marea Britanie a avansat o alta solutie, care tensioneaza si mai mult relatia dintre Noua si Vechea Europa. Potrivit acesteia, vechile state nu vor cotiza suplimentar la bugetul Uniunii, ci vor renunta la fondurile europene destinate zonelor defavorizate, pentru ca acestea sa fie alocate statelor nou-intrate in UE.
Mai multi beneficiari ai acestor fonduri, Spania, Portugalia si Grecia vor avea de suferit, in cazul in care aceasta ipoteza se va concretiza.
Nu in ultimul rand, nu este de ignorat faptul ca actualul director al FMI este Rodrigo de Rato y Figaredo, fost ministru iberic al Economiei, si ca Spania este unul dintre marii perdanti ai relaxarii fiscale din blocul estic al UE.

---

Despre autor: