Trei lei un euro, doi lei un dolar SUA

Cu aproape o saptamana inainte de primii pasi efectivi pentru trecerea la leul greu, bancile comerciale au inceput sa afiseze cursurile valutare de la casele lor de schimb si in leul denominat.
BRD - Groupe Société Générale afisa la vanzare, ieri, la ora 9,30, la casa sa de schimb valutar, un curs de 3,7350 lei noi pentru un euro (37.350 lei vechi) si de 2,7830 lei noi pentru un dolar (27.830 lei vechi). La cumparare, euro avea valoarea de 3,5850 lei, iar dolarul 2,6990 lei (35.850 lei si, respectiv, 26.990 lei vechi). Lira sterlina se vindea cu 5,4100 lei si se cumpara cu 5,1500 lei. Valori foarte mici in lei noi aveau forintul ungar, care se vindea cu 0,0157 lei si se cumpara cu 0,0142 lei (157 lei si respectiv 142 lei vechi).
Yenul japonez se vindea in lei noi cu 0,0274 lei (274 lei vechi) si se cumpara cu 0,0256 lei noi (256 lei vechi).
In paralel, BRD afisa si evolutia tranzactiilor pe piata valutara monitorizata de BNR, la ora 9,30. Cursul in lei noi arata o valoare de 3,6768 lei grei pentru un euro si 2,7830 lei pentru un dolar. La ora 13,00, tranzactiile ajunsesera la un curs de 3,6376 lei grei pentru un euro (36.376 lei vechi) si 2,7453 lei grei pentru un dolar (27.453 lei vechi).
Asadar, cu toate ca denominarea a creat controverse in ceea ce priveste data de aplicare, bancile comerciale incep sa-si obisnuiasca clientii cu noile operatiuni in moneda denominata.
Intre cei care au sugerat o amanare se afla si membri ai Consiliul Investitorilor Straini, care au reclamat ''lipsa normelor de aplicare a legii privind denominarea'', dupa care s-ar putea orienta, in principal, bancile comerciale, singurele care ar putea simti cel mai mult efectul unei denominari ''din fuga calului''.
Asociatia Romana a Bancilor a respins ideea unei amanari in procesul de denominare.
Denominarea implica eliminarea a patru zerouri din actualele cupiuri monetare, urmand ca actuala bancnota de 10.000 de lei sa devina un ''leu greu''.
Celelalte bancnote denominate vor fi actuala bancnota de un milion de lei, care va deveni 100 de lei, cea de 500.000 de lei, care va deveni 50 de lei, cea de 100.000 de lei, care va deveni 10 lei, cea de 50.000, care va deveni 5 lei.
Cu toate ca nu a existat o bancnota de 5.000.000 lei, dupa denominare va exista si o bancnota de 500 de lei, cea mai mare valoare a cupiurilor noi, care va fi egala cu aproximativ 130 de euro.
Noile cupiuri vor avea valoarea de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 de lei, 100 de lei si 500 de lei, potrivit oficialilor BNR.
Subdiviziunile leului vor fi banii, pentru care se vor emite monede metalice de un ban, 5 bani, 10 bani si 50 de bani.
Pentru contracararea unui eventual puseu inflationist, se va proceda la o afisare dubla a preturilor, data propusa fiind 1 martie 2005, masura care va dura pana la 30 iunie 2006, potrivit surselor din BNR.
Intre masurile propuse pentru neafisarea pretului dublu este sanctionarea comerciantilor cu o amenda intre 10.000.000 si 30.000.000 de lei.
Tinand cont de acest pericol, multi comercianti au inceput sa afiseze pretul in ambele valori.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a anuntat ca denominarea are trei directii majore - marcheaza incheierea unui ciclu inflationist si intrarea intr-o perioada de stabilitate a preturilor; exprima preturile la niveluri nominale uzuale in Europa si simplifica trecerea ulterioara la euro (2012-2014) si reduce nivelul indicatorilor valorici la parametri mai usor inteligibili.
Isarescu a spus ca nu vor interveni rotunjiri de preturi care sa genereze un nou puseu inflationist.
Leul greu este afisat de comercianti cu noua codificare RON, cu toate ca oficial nu s-a convenit daca in tranzactii se va schimba codificarea ROL.
Leul denominat va fi din hartie polimerica, ca de altfel si celelalte bancnote, care se vor tipari tot pe suport polimeric. Bancnota de 1 leu va avea dimensiunea de 120 x 62 mm, iar cea de 100 lei dimensiunea de 147 x 82 mm, toate bancnotele fiind similare ca dimensiuni bancnotelor de 5, 10, 20, 50, 100 si 200 euro, a caror dimensiune va fi folosita si la bancnota de 500 de lei.
Costurile denominarii vor fi suportate in mare parte de Banca Nationala si nu vor fi mai mari decat cele generate de actuala emisiune de bancnote. Bancile comerciale vor suporta si ele o parte din costuri, indirect, aceasta insemnand adaptarea ATM-urilor si a sistemelor informatice.
Cel mai mult vor avea de castigat bancile din procesul de denominare, considera surse din Banca Nationala.
Decizia denominarii a fost luata in discutie in 2001, cand inflatia a fost adusa sub control. Denominarea a fost explicata de oficiali ai BNR ca avand doua conotatii importante - este o masura pragmatica si una de imagine.

---

Despre autor: