Protestele reprezentantilor Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor au fost considerate de reprezentantii Bancii Nationale a Romaniei ca fiind nefondate. Guvernatorul Mugur Isarescu a fost categoric: "BNR nu poate fi acuzata de politi

Protestele reprezentantilor Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor au fost considerate de reprezentantii Bancii Nationale a Romaniei ca fiind nefondate. Guvernatorul Mugur Isarescu a fost categoric: "BNR nu poate fi acuzata de politici antinationale. In ultimele doua luni, am cumparat doua miliarde de euro. Acuzatiile exportatorilor ca am intervenit pentru aprecierea cursului sunt ridicole".
Mai mult, Isarescu a apreciat ca protestul exportatorilor a fost expediat pe o adresa gresita si ca, oricum, firmele aveau la indemana mecanisme eficiente pentru a se pune la adapost de pierderile generate de fluctuatiile cursului de schimb. Probabil ca guvernatorul, doar prin discurs, nu a reusit sa convinga.
De aceea, interventia lui Mircea Filipoiu, presedintele Bursei Romane de Marfuri, merita toata atentia, cu atat mai mult cu cat, domnia sa recunoaste, de peste doi ani, ca BRM a incercat, fara succes, sa convinga exportatorii dar si oficialitatile de importanta instrumentelor derivate si de crearea in Romania a unei piete unitare pe acest segment.
Pentru multi exportatori, hedging-ul, contractele futures sau cele forward sunt termeni de dictionar. Prezentam in continuare instrumentele documentare apartinand specialistilor Bursei Romane de Marfuri.
O solutie pentru acoperirea riscului valutar
Cursul valutar, in ultima perioada, a constituit o piatra de incercare atat pentru bancile comerciale, cat si pentru firmele care efectueaza operatiuni de export.
Evolutia cursului monedei unice europene (EURO) pe piata valutara interbancara din aceasta perioada face ca riscul valutar sa fie cat se poate de evident. Afectati de aceasta evolutie au fost, in principal, exportatorii. Scaderea euro de la 42.000 lei la 36.000 lei poate fi interpretata eronat ca o relativa instabilitate a cursului monedei nationale, in realitate este rezultatul cererii sustinute de lei. Tendinta de scadere a cursului valutar a fost anticipata de evolutia cotatiilor futures incepand cu luna decembrie 2004. In graficul 1 este prezentata evolutia cursului pietei valutare interbancare si a cotatiei futures pe perioada noiembrie - decembrie 2004.
Se observa ca valorile sunt foarte apropiate. Ce inseamna asta? Ca in momentul in care cursul euro din piata valutara evolua pe un trend in crestere, cotatia futures era departe de cursul BNR, anticipand cresterea cursului. In situatia in care cursul euro are tendinta de scadere, cotatia futures s-a apropiat de cursul BNR.
In graficul 2, unde este prezentata aceeasi evolutie in perioada ianuarie - februarie 2005, cotatia futures a avut perioade in care a fost sub cursul BNR.
Asadar, cei care au tranzactionat in piata futures au tras semnale de alarma referitoare la o posibila scadere a cursului. Scaderea s-a produs astfel incat, la ora actuala, cotatia futures, mentinandu-se sub cursul BNR, ne arata ca se vor inregistra, in continuare, scaderi ale cursului valutar.
Nu dorim sa analizam cauzele care au dus la aceasta situatie, ceea ce vrem sa relevam este faptul ca cei care exporta sunt obligati sa-si reanalizeze oportunitatile de afaceri, pentru o perioada, astfel incat cursul valutar sa nu le provoace pierderi. Reanalizarea oportunitatilor de afaceri nu trebuie sa presupuna sistarea acestora, deoarece au la indemana instrumente, nu foarte complicate, de acoperire a riscului valutar. Instrumentele la care se poate apela sunt tranzactiile forward cu bancile sau tranzactiile futures la Bursa.
Apelarea la aceste instrumente poate sa presupuna costuri, dar, din consultarile cu intermediarii profesionisti care pot sa ofere aceste instrumente, se va vedea foarte clar ca aceste costuri sunt mici in comparatie cu beneficiile rezultate din acoperirea riscului valutar.

Cum puteau exportatorii sa preintampine aceasta situatie?
Raspunsul este: vanzand contracte futures pe euro care au scadenta la 31 martie 2005 sau vanzand euro forward cu scadenta la sfarsitul lunii martie. Contracte futures pe euro cu scadenta in martie au putut fi tranzactionate de la inceputul lunii ianuarie 2005, la preturi situate in jurul unui curs de 38.500 lei. Contracte futures pe euro are cotatia, acum, la valori apropiate de 36.000 de lei.
In situatia in care un exportator de mobila se asteapta sa incaseze 100.000 euro la sfarsitul lunii martie, in jurul datei de scadenta a contractului futures, acesta poate sa se adreseze unui broker din piata de capital si sa vanda 100 de contracte futures depunand o garantie de 150.000.000 lei (echivalentul in lei a 4% din valoarea valutei) si platind un comision de maxim 2.000.000 lei sau sa se adreseze bancii comerciale la care are deschis contul de valuta pentru a incheia cu aceasta o tranzactie de vanzare forward, sa depuna o garantie (colateral) si, eventual, sa plateasca un comision negociat.

Cum se foloseste contractul futures?
Daca acoperirea riscului s-ar fi efectuat prin contract futures, firma care exporta mobila ar fi avut la dispozitie, in perioada 5 ianuarie -
10 ianuarie, preturi de vanzare cuprinse intre 38.500 lei si 38.750 lei. Daca tranzactia de vanzare ar fi incheiata la pretul de 38.600 lei acesta trebuia sa astepte scadenta contractelor futures din ziua de 31 martie si, daca atunci cursul euro va fi de 35.000 lei, ar fi incasat 3.600 lei pentru euro (diferenta dintre pretul de vanzare de 38.600 lei si cursul BRN din 31 martie de 35.000 de lei). Aceasta diferenta in valoare absoluta este de 360.000.000 de lei si ar fi acoperit pierderea survenita din aprecierea monedei nationale. Asadar cu o garantie de 150 de milioane lei, garantie care se va restitui la scadenta contractului futures, se initiaza o tranzactie din care se castiga 360 milioane lei, acoperind scaderea veniturilor ca urmare a scaderii cursului valutar.
Costurile efective sunt de 4 milioane lei, reprezentate de comisioane. Contractul futures nu presupune vanzarea de euro, el acopera doar diferenta de pret.

Cum se foloseste contractul forward?
Presupunem ca la data de 10 ianuarie exportatorul de mobila a solicitat bancii la care are deschis contul curent o tranzactie de vanzare forward pentru 100.000 euro cu scadenta in 25 martie 2005. Functionarul de la ghiseu suna la departamentul de trezorerie al bancii, care de regula este in sediul central, si cere o cotatie de cumparare forward pentru 25 martie.
De ce cotatie de cumparare? Pentru ca banca cumpara valuta pe care o vinde exportatorul. Cotatia comunicata la ghiseu a fost de 38.600 de lei, aceeasi cu cotatia futures. Exportatorul completeaza si semneaza ordinul de schimb valutar, la termen, pentru suma de 100.000 euro. Data la care se va efectua schimbul va fi 25 martie 2005, iar cursul va fi de 38.600 de lei.
Pentru acest ordin de schimb valutar, banca poate cere exportatorului o garantie (colateral) in valoare de 10%. Ajungand la sfarsitul lunii martie, banca face schimbul valutar la cursul de 38.600 de lei, indiferent de cursul euro de pe piata valutara interbancara.
Prin acest contract forward exportatorul si-a blocat cursul de schimb inca din luna ianuarie, eliminand riscul dat de evolutia cursului asigurandu-si o operatiune de schimb valutar la cursul de 38.600 lei/euro.

Concluzie
Solutia propusa, in exemplul descris in cazul contractului futures, poate fi inteleasa astfel: depunand, la 10 ianuarie, o garantie de 150 de milioane de lei pentru a acoperi un export in valoare de 3,8 miliarde de lei (100.000 euro), se vand, printr-un intermediar, contracte futures pentru a acoperi riscul de scadere a cursului de schimb, iar intermediarul este platit cu un comision de 4 milioane de lei.
La sfarsitul lunii martie, cand este efectuata incasarea valutara si operatiunea de schimb valutar, suma de 360 milioane de lei, reprezentand profitul din piata futures, acopera scaderea veniturilor ca urmare a scaderii cursului valutar.
Tot atunci se disponibilizeaza si garantia de 150 milioane de lei.
Tranzactionarea instrumentelor financiare derivate este o practica noua dar foarte utila pentru exportatori, iar pentru aceasta nu sunt necesare persoane care sa fie pregatite in mod special, deoarece bancile si Societatile de Servicii de Investitii Financiare, impreuna cu Bursa Romana de Marfuri pot sa propuna, intr-un limbaj accesibil si cu costuri reduse, solutii care sa vizeze aplicarea unei strategii de hedging in vederea acoperirii riscului valutar.

Curierul National

Sursa: Curierul National



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.