Solutii alternative pentru suplimentarea veniturilor la buget

Intr-un comunicat al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania se arata ca organizatia sustine masurile de relaxare fiscala propuse de Guvernul Tariceanu, dar sugereaza ca procedura compensarii reducerii unor impozitari directe cu cresterea altor impozitari directe ar putea fi inlocuita cu alte masuri mai eficiente, mai sigure si cu efecte mai usor suportabile la nivelul contribuabililor.
In acest sens, formulam o propunere concreta privind transferul deficitului bugetar spre sursele de impozitare indirecte si imbunatatirea formelor de colectare fiscala. De asemenea, in contextul evolutiei ingrijoratoare a pietei de capital, ca urmare a preconizatelor masuri fiscale anuntate, prezentam situatia regimului fiscal al castigurilor de capital din tarile vecine. Aceste propuneri au fost inaintate Guvernului Romaniei si sunt aduse la cunostinta opiniei publice de Alianta Confederatiilor Patronale din Romania.
1. Intarirea rolului accizelor
- un proces gradual
a) - o noua legislatie privind depozitele fiscale pentru produsele petroliere cu conditii mult mai restrictive si mai controlate; legislatia existenta (Codul fiscal) este prea slaba.
Este nevoie de:
- o noua capacitate minima pentru depozitele fiscale pana la 5.000 de tone aflate in proprietatea celor care cer sa fie acreditati. Depozitele fiscale trebuie prevazute cu masuratori de volum si masa atat pentru intrari, cat si pentru iesiri. Agentul economic detinator al depozitului fiscal trebuie sa depuna o garantie bancara cel putin egala cu valoarea taxelor pentru cantitatea de produse ce poate fi depozitata.
- ca prima faza, colectarea accizei trebuie sa fie mutata de la rafinarie catre depozitul fiscal; in a doua faza, respectiv in 6-9 luni, colectarea trebuie sa se faca la pompa pentru consumatorii finali si din depozitele fiscale pentru consumatorii industriali.
- efectul presupus, luand in considerare ca in momentul de fata 20-22% din produsele petroliere vandute sunt scapate de sub control fiscal, 10% vor deveni fiscalizate: + 5.000 miliarde lei.
b) egalarea nivelului accizelor atat pentru benzina, cat si pentru motorina la nivelul mediei aritmetice intre cele doua. In Romania, consumul este de 65% motorina si 35% benzina. Prin aceasta masura va scadea acciza la benzina si va creste la motorina. Consumul individual este cu precadere de benzina, iar cel industrial de motorina. Efectul asupra populatiei va fi pozitiv in mare masura:
- efect presupus (direct): + 4.500 miliarde lei;
- efect indirect asteptat din eliminarea practicilor de a amesteca benzina cu motorina si alte produse, ca urmare a egalarii accizelor (dispare motivatia fraudei): + 3.000 miliarde;
c) accelerarea cresterii accizelor in conformitate cu reglementarile UE, in timp.
- efect total pentru veniturile bugetului: + 35.000 - 50.000 miliarde lei.
2. Lichidizarea arieratelor fiscale pe piata bursiera prin conversia acestora in instrumente financiare purtatoare de dobanda, tranzactionabile pe piata financiara
- efect initial asteptat: + $ 0,3 - 0,4 miliarde (aprox. 7.000 miliarde lei)
- efect indirect:
- disciplina fiscala
- curatarea mediului economic
- scoaterea la suprafata a economiei gri
- spatiu pentru investitii de la zero (Greenfield)
- marirea si cresterea functionalitatii pietei de capital
- cresterea ideii de equity market
3. Colectarea rapida a arieratelor cvasifiscale
- este nevoie de o forma de scutire fiscala in combinatie cu o colectare agresiva a tot ceea ce se poate colecta rapid.
- referitor la acest lucru se presupune existenta unei legislatii speciale:
- daca se plateste catre Ministerul de Finante 5% din arierate in 30 de zile, atunci pentru restul sa existe o scutire:
- 10% in 60 de zile
- 20% in 90 de zile
- 40% in 120 de zile
- dupa 180 de zile esti declarat in faliment
- putem presupune astfel ca:
a) acei agenti economici care respecta termenul de 30 de zile sunt marii debitori, dar viabili si puternici din punct de vedere economic.
b) aceia care respecta termenul de 60-90 de zile se pot imprumuta de la banci, in cazul in care analiza financiara ii dovedeste viabili.
c) intre 120 si 160 de zile. Multe alte companii ar prefera sa iasa la lumina.
- efectul asteptat din punctul de vedere al veniturilor la buget: + $ 0,5 - 1,0 miliarde (aprox. 20.000 miliarde lei)
4. Potentiale noi venituri din privatizari
- vanzarea a 10% din actiunile Petrom detinute de stat pe piata bursiera, care se transforma in venituri la buget
- efectul initial asteptat: + $ 0,5 miliarde (aprox. 10.000 miliarde lei)
- vanzarea pe bursa a pachetelor reziduale detinute de stat la societati privatizate si a unor pachete minoritare la cele privatizabile. Astfel se vor absorbi lichiditatile intrate in piata in urma liberalizarii contului de capital.
In declaratia de venit global se face decontul pierderilor si castigurilor din tranzactiile bursiere taxandu-se diferenta pozitiva. Impozitul nu este deci pe tranzactie, ci se datoreaza in momentul declararii. Aceasta sursa bugetara nu va aduce nici un venit in anul 2005 daca se va aplica in conditii similare cum ar fi normal. De asemenea, in legislatia din fiecare din aceste tari se fac precizari privind modul de aplicare a tratatelor de evitare a dublei impuneri pentru a stimula investitia straina in piata locala de capital. De altfel si Romania are astfel de tratate in care se prevede taxare 0% pentru castiguri de capital in tara in care acestea se desfasoara (ex. Olanda si Cipru). Efectul introducerii acestei taxe va fi fuga capitalului romanesc catre aceste jurisdictii, in conditii perfect legale.
La nivelul actual al volumului tranzactiilor bursiere, aceasta taxa va aduce bugetului cel mult 1.500 miliarde lei in anul 2006, in schimb, pierderile rezultate din reducerea volumului de tranzactionare pot fi mult mai mari pentru detinerile statului (ex. Petrom peste 5.000 miliarde lei in ziua anuntarii intentiei de a introduce taxa). Capitalizarea BVB la 30.06.2004 era de circa 5 miliarde euro, iar in ziua de 08.02.2005 de 11,9 miliarde euro. Peste 60% din cresterea de capitalizare s-a datorat investitiilor straine de portofoliu. In aceasta perioada bursa a inceput sa functioneze ca o sursa de finantare pentru emitenti. Circa 25-28% din cresterea capitalizarii a fost in aceasta perioada folosita de emitenti pentru obtinerea de lichiditati cu efect direct asupra cresterii economice.
In ziua de 09.02.2005, prin anuntarea intempestiva a introducerii impozitului pe castigul de capital pentru tranzactiile bursiere, capitalizarea bursei s-a redus cu 0,6 miliarde euro.
Astfel, perceptia pozitiva a investitorilor care a condus, de la instalarea noului Guvern si pana la aceasta data, capitalizarea de la 8,8 miliarde euro (24.12.2004) la 11,9 miliarde euro a fost afectata grav.

---

Despre autor: