Muscatura leului

Moneda europeana coboara vertiginos spre pragul de 36.000 de lei, dupa ce cursul de schimb si-a continuat si ieri evolutia descendenta stabilindu-se la 36.023 lei/euro. Nivelul este comparabil cu cel inregistrat in luna martie 2003, cand un euro era cotat la 36.014 lei. De asemenea, dolarul a pierdut ieri 491 de unitati in raport cu leul, ajungand la 28.008 lei. Practic, leul a urmat o tendinta constanta de apreciere de la inceputul lunii noiembrie, cand BNR si-a anuntat intentia de a-si limita interventiile in piata valutara. Banca Centrala preciza la acea data ca flexibilitatea mai mare a cursului este complementara trecerii la noul cadru al politicii monetare de tintire a inflatiei si a etapelor urmatoare de liberalizare a contului de capital. De altfel, BNR anunta inca de anul trecut ca in conditiile intrarilor de capitaluri, aprecierea reala a leului se poate consolida, apreciind ca vor avea de castigat cei care vor miza pe moneda nationala.
Leul s-a apreciat saptamana aceasta fata de moneda europeana cu 1364 unitati, in conditiile in care moneda nationala s-a intarit cu 989 de unitati fata de dolar. De asemenea, pe pietele internationale, paritatea euro-dolar ajunsese ieri, la 12:00 GMT, la 1,2862, in crestere fata de nivelul atins joi, cand euro a fost cotat la 1,2785 dolari. Potrivit Mediafax, pe piata interbancara romaneasca, sedinta de tranzactionare s-a deschis la cotatii de 36.310-36.360 lei pentru un euro. Apoi, au aparut in piata ordine de cumparare, care au dus cursul pana la un maxim de 36.340-36.390, pentru ca ulterior cotatia sa scada pe fondul unor ordine masive de vanzare. Cumpararile si vanzarile de la clientii nebancari au avut nivele comparabile cu cele consemnate joi, cand au atins 108,9 miliarde de lei, respectiv 93,3 miliarde de lei. Si volumul operatiunilor interbancare s-a situat la un nivel apropiat de valoarea inregistrata in ziua anterioara, de 256,8 miliarde de lei, ceea ce evidentiaza faptul ca nu a fost o cadere a cursului pe volume de tranzactionare mici, ca in zilele precedente. Volumul total al operatiunilor pe piata valutara a ajuns, joi, la 365,7 miliarde lei. Conform dealerilor din piata, aceasta evolutie a cursului este determinata de ofertele mari de valuta si de acumularea unor pozitii long (de cumparare) din partea bancilor, in asteptarea interventiei BNR. Surse din piata sustin ca, daca banca centrala nu va interveni, vor continua vanzarile de devize si in zilele urmatoare, iar leul va continua sa se aprecieze. Comparativ cu inceputul anului, deprecierea celor doua valute a fost de 3287 unitati pentru moneda europeana, respectiv 1019 unitati, in cazul dolarului.
Exporturile cu un picior in groapa
Intarirea leului afecteaza, in principal, exportatorii care isi vad veniturile serios diminuate. "Diminuarea cursului de schimb pana la aproape 36.000 de lei/euro, reprezinta unul dintre pragurile de inmormantare a exporturilor", ne-a declarat, Mihai Ionescu, secretarul general al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR). El a precizat ca, in numai trei luni, aprecierea leului in raport cu principalele monede, ca urmare a deciziei BNR de a nu interveni in piata valutara, a provocat firmelor cu activitati de export pierderi de aproximativ un miliard de euro. "Sunt multe ratiuni pentru care leul trebuia pus in balanta adevarului fata de principalele valute, dar nu in maniera BNR, care a aruncat in spatele exportatorilor toate ezitarile sale acumulate in politica dobanzilor si a cursului de schimb. Daca BNR dorea o pregatire reala si solida a firmelor romanesti pentru concurenta mondiala, nu trebuia sa mentina un nivel al dobanzilor de circa trei ori mai mare decat rata inflatiei", a mentionat Ionescu. Potrivit ANEIR, in acest context, peste un milion de angajati care lucreaza pentru export isi pot pierde, in perioada urmatoare, locul de munca. Organizatia apreciaza ca solutia ar putea veni din partea BNR, printr-o "masura soc" pe piata dobanzilor, sau de la Guvern, prin compensatii fiscale pentru investitiile in competitivitate sau impozitarea excesiva a fortei de munca.
BNR respinge criticile
Potrivit consilierului guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, aprecierea leului in ultima parte a anului trecut nu a influentat deficitul de cont curent, intrucat evolutiile cursului au un efect asupra balantei de plati dupa o perioada de cel putin trei-patru luni, informeaza Mediafax. Vasilescu a raspuns astfel afirmatiilor deputatului liberal Dan Radu Rusanu, potrivit caruia cresterea deficitului de cont curent, care a determinat masuri de majorare a unor impozite si taxe, a fost generata, in mare parte, de liberalizarea prea brusca a cursului valutar de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR). "A spune ca aprecierea leului, in ultimele saptamani din 2004, a deteriorat contul curent, e cel putin o exagerare. O astfel de miscare a cursului se reflecta in contul curent cel putin dupa 3-4 luni", a afirmat Vasilescu.
Fostul presedinte al Comisiei de politica economica din Camera Deputatilor a afirmat ca doua dintre obligatiile BNR, deficitul de cont curent si stabilitatea cursului de schimb, au fost grav afectate de intarirea brusca a leului. "Se poate afirma ca BNR a lucrat cu doua unitati de masura diferite, una pana la 15 noiembrie si alta dupa aceasta data. Masura liberalizarii cursului nu trebuia introdusa brusc de catre BNR, ci constant incepand din anul 2004 si in corelatie cu reducerea dobanzilor. Dobanzile de pe piata bancilor comerciale sunt de trei ori mai mari decat rata inflatiei, ceea ce face ca intreprinzatorii sa nu poata lua credite pentru investitii", a afirmat Rusanu intr-un comunicat.
In replica, Vasilescu a precizat ca dobanzile se afla intr-un proces evident de scadere. El a contestat, de asemenea, si afirmatiile lui Rusanu privind relatiile dintre BNR si Guvern. "Banca centrala apare ca o "zana buna" numai cand economia merge bine, in perioadele in care deficitul de cont curent si cursul sunt stabile, si acuza Guvernul, oricare ar fi acesta, pentru aspectele negative din economie, sugerand masuri restrictive", a apreciat Rusanu. Vasilescu a afirmat insa ca politicile guvernamentale si cele ale BNR trebuie corelate. "Banca Centrala isi coreleaza politica monetara cu politicile Guvernului, indeosebi cu politica fiscala. Asa a fost intotdeauna, asa se petrec lucrurile si acum. Rezultatele sunt cele cunoscute", a conchis reprezentantul BNR. (M.C.B.)

---

Despre autor: