Introducerea sistemului de vot uninominal ramane de actualitate. PSD va depune la Parlament o initiativa legislativa, potrivit careia, alegerea reprezentantilor Camerei Deputatilor si a Senatului sa se faca in urma scrutinului uninominal. Social-demo

Introducerea sistemului de vot uninominal ramane de actualitate. PSD va depune la Parlament o initiativa legislativa, potrivit careia, alegerea reprezentantilor Camerei Deputatilor si a Senatului sa se faca in urma scrutinului uninominal. Social-democratii sustin ca introducerea unui astfel de sistem va duce la reformarea clasei politice.
Insa mentinerea de catre actuala putere a sistemului electoral proportional a avut un efect de bumerang. PSD a pierdut practic puterea din cauza influentei partidelor mici, care au inclinat balanta in favoarea adversarilor sai politici. Aceleasi partide, care in cazul unui sistem uninominal ar risca sa ramana fara reprezentare parlamentara.
Propunerea nu reprezinta o premiera, sistemul uninominal fiind discutat in urma cu un an intr-o Comisie parlamentara care a elaborat legile electorale. Nici una insa dintre variantele propuse nu a intrunit numarul de voturi necesar includerii in actul normativ a unei astfel de prevederi. In acest caz, hotaratoare a fost pozitia reprezentantilor PRM si UDMR care s-au pronuntat pentru mentinerea actualului sistem electoral. Oricum, insa, nici o formatiune parlamentara nu agrea la data respectiva un sistem uninominal pentru toate mandatele. PSD dorea scrutin uninominal pentru alegerea senatorilor si pastrarea variantei proportionale pentru Camera Deputatilor. PNL si PD sustineau o formula uninominala mixta - 50 la suta uninominal, 50 la suta pe liste - pentru ambele Camere ale Parlamentului. Luand ca reper scorurile electorale din 2004, introducerea acestui sistem nu ar provoca pierderi majore PSD si PNL-PD, principalele forte politice din Parlament. Singurii pierzatori ar fi UDMR, PRM si PUR.

UDMR, PRM si PUR, cele mai vulnerabile
Este putin probabil ca PRM si UDMR s-au razgandit in numai 12 luni, mai ales ca, pe fondul declinului electoral inregistrat in 2004, introducerea unui sistem uninominal le-ar dezavantaja.
Uniunea lui Marko Bela a trecut cu emotii pragul de 5 la suta la parlamentarele de la sfarsitul lui noiembrie. Una dintre cauze este impartirea electoratului maghiar intre UDMR si UCM, o mare parte din voturile care reveneau traditional Uniunii mergand catre partide pe ale caror liste candidau ucemistii.
In conditiile in care tentativa Uniunii Civice Maghiare de a se transforma in partid nu esueaza din nou, interesul UDMR este de a se pastra actualul sistem de alegere a parlamentarilor, fiind putin probabil ca UCM sa reuseasca un 5 la suta peste patru ani.
Un argument in acest sens este si faptul ca, o data cu aderarea la Uniunea Europeana, influenta discursului radical al UCM asupra electoratului sau tinta isi va pierde din intensitate.
Si PRM ar avea de pierdut in urma introducerii scrutinului uninominal. Ultimele scoruri electorale arata o usoara depreciere a partidului, cauzata pe de o parte de schimbarile liderului sau in cazul unor teme de impact pentru propriul electorat, iar pe de alta parte de neadaptarea mesajului partidului. De asemenea, presedintele PRM, considerat pana acum locomotiva formatiunii sale, a obtinut, in premiera, un scor electoral inferior formatiuniii. Cu toate acestea, Corneliu Vadim Tudor ramane personalitatea cea mai puternica a PRM, notorietatea celorlalti lideri fiind mult mai mica si cultivata in umbra presedintelui.
O situatie speciala este cea a PUR, care a reusit accederea in Parlament doar prin incheierea unor aliante electorale.
Rezultatul bun obtinut la localele din 2004 nu este un argument suficient pentru a accepta un sistem de vot uninominal, mai ales ca pendularile conducerii umaniste intre fosta si actuala putere au reorientat o parte a si asa putin numerosului sau electorat.

Variante de lucru
Configuratia actuala a Parlamentului rezulta in urma aplicarii unui sistem electoral proportional. Legea romaneasca prevede participarea la alegeri pe liste, instituind un prag electoral de 5 la suta.
Din punct de vedere al reprezentativitatii, unui numar de 70 de mii de locuitori ii corespunde un mandat de deputat, iar unuia de 160 de mii unul de senator. Mandatele sunt atribuite listelor proportional cu numarul de voturi primite de acestea.
Avantajul unui astfel de sistem consta in faptul ca segmentele de electorat sunt reprezentate fidel, iar dezavantajul este generarea unei instabilitati politice, astfel incat este aproape imposibil ca Guvernele sa nu fie formate din coalitii.
Cat priveste sistemul uninominal, dintre cele mai cunoscute variante sunt cele folosite in Marea Britanie si Franta. In primul caz este vorba de un sistem uninominal majoritar relativ, cu un singur tur de scrutin.
Astfel, in fiecare circumscriptie electorala este ales un singur candidat, acela care obtine cel mai mare numar de voturi, indiferent daca acestea reprezinta mai putin de jumatate din cele exprimate.
Modelul francez - sistem uninominal majoritar absolut cu doua tururi de scrutin - presupune ca, pentru a iesi invingator, un candidat are nevoie de cel putin 50 la suta plus unu din voturile valabil exprimate. Sistemul este asemanator celui folosit in cazul alegerilor prezidentiale din Romania.
Una dintre variantele propuse in cadrul dezbaterilor legilor electorale a fost cea a unui sistem uninominal mixt, ceea ce inseamna ca o majoritate semnificativa din mandate sa fie distribuita in regim uninominal, iar restul proportional.
O formula ar fi cea cu distributie de 50 sau 66,66 la suta a mandatelor, redistribuirea urmand a fi aplicata restului.
La aceasta din urma ar putea sa participe toate formatiunile care au candidati. Dezavantajul este insa ca partidele care se impun in regim uninominal pornesc dintr-o pozitie privilegiata, beneficiind si de voturile exprimate in favoarea minoritatii.
Pentru a atenua efectele redistribuirii, s-a avansat varianta unui sistem electoral mixt cu compensare. Potrivit acestuia, 50 sau 66,66 la suta dintre mandate sunt castigate in mod direct de candidatii care obtin cel mai mare numar de voturi, restul urmand a fi redistribuite proportional in favoarea celor care nu obtin un loc de parlamentar in circumscriptiile in care candideaza.

Curierul National

Sursa: Curierul National



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.