Tariceanu arunca mingea in tabara democratilor

Liberalii au dat o dovada clara ca fuziunea cu partenerul de la guvernare nu reprezinta o prioritate imediata si ca mult mai importanta pentru ei este puterea. Motivele pentru care Congresul PNL a votat, la sfarsitul saptamanii trecute, pentru amanarea unirii cu PD nu sunt insa dintre cele mai linistitoare. Grija pentru cine va conduce viitoarea formatiune, nepotrivirile doctrinare evidente, orgoliile excesive ale membrilor celor doua partide sau destinatia politica internationala spre care va pleca entitatea liberalo-social-democrata (argumente invocate in sprijinul ideii de amanare a fuziunii) sunt tot atatea semnale de atentie in ceea ce priveste buna functionare a Aliantei D.A. In orice caz, motiunea propusa de presedintele PNL, Calin Popescu Tariceanu, si insusita de delegatii la Congres a reusit sa ofere o solutie de compromis in ceea ce priveste unificarea cu pedistii si sa evite, astfel, anuntarea unei sentinte categorice care sa inchida definitiv subiectul.
Formularea potrivit careia fuziunea dintre PNL si PD ramane un obiectiv important pentru liberali, care va trebui abordat insa intr-un moment politic mai potrivit - cu care majoritatea covarsitoare a celor 1.200 de delegati la Congres a fost de acord - este de natura sa linisteasca intr-o oarecare masura gruparile din cele doua formatiuni care militau pentru o contopire imediata. In acelasi timp, Calin Popescu Tariceanu a reusit sa arunce mingea in terenul democratilor, care trebuie, la randul lor, sa adopte o pozitie oficiala pe aceasta tema, la urmatorul lor congres. "PNL isi asuma disponibilitatea unei actiuni care sa conduca spre un proces de fuziune daca si PD isi va manifesta aceasta optiune politica. In perioada urmatoare, insa, eforturile trebuie concentrate pe indeplinirea obiectivelor guvernarii", au fost cuvintele cu care liderul liberal a clasat subiectul. Pozitia sa a fost sustinuta si de alti membri cu greutate ai partidului, printre care presedintele de onoare, Mircea Ionescu Quintus, care a adus in discutie dificultatile "de fond" pe care liberalii le-au avut cu PD in timpul coabitarii din CDR. "Alaturarea a doua partide destul de distantate, intr-un alt partid, este destul de greu de realizat", a subliniat el. Un alt argument folosit de Quintus a fost cel de ordin doctrinar. Seniorul liberal a spus ca 80 la suta dintre democrati nu sunt dispusi sa renunte la social-democratie, asa cum nici liberalii nu ar renunta la doctrina lor. "Nu respinge nimeni un asemenea partid puternic de centru-dreapta, dar acela nu poate fi decat PNL", a adaugat Mircea Ionescu Quintus.
Pentru o amanare a fuziunii s-a pronuntat si vicepresedintele Mona Musca. "Am trecut impreuna cu PD prin mai multe teste, inainte de alegeri si in campania electorala, si am putut impreuna sa depasim toate greutatile si sa invingem. Aceasta este calea naturala spre fuziune", a declarat ea. Mona Musca a precizat insa ca PNL, ca partid de guvernare, trebuie sa depaseasca "gesturile de partid de opozitie" tip dezbateri si sa se concentreze pe o guvernare eficienta. "Intoarceti-va spre responsabilitatile pe care le aveti la guvernare si sa discutam despre ceea ce trebuie sa facem pentru oameni", le-a sugerat aceasta colegilor liberali.
Decizia categorica a Congresului PNL a reprezentat, in acelasi timp, o lovitura destul de serioasa pentru fostul lider liberal, Valeriu Stoica. Motiunea sa, intitulata "Pentru crearea polului politic de centru-dreapta", care cerea transformarea Aliantei D.A. intr-un partid politic, a cazut cu brio la vot. Stoica pleda pentru structurarea bipolara a fortelor politice democratice si modernizarea acestor forte, ca principii indispensabile pentru construirea unui sistem politic performant. PNL si PD vor impartasi soarta PNTCD daca nu vor fuziona pentru a reforma astfel sistemul politic romanesc, a mai aratat Stoica.

Democratie interna...flexibila
Evenimentul de la finele saptamanii trecute a avut insa si alte valente pentru formatiunea liberala. Congresul a demonstrat faptul ca democratia interna este un principiu relativ, care se aplica in functie de circumstante. Procedura aleasa si impusa de presedintele Calin Popescu Tariceanu, de alegere "la pachet" a vicepresedintilor, si nu uninominal, a provocat nemultumiri si proteste serioase in randul unor delegati. In ciuda contestatiilor vehemente ale catorva nume sonore din partid, votul pe lista pentru locotenentii lui Tariceanu a ramas valabil, fiind acceptat de cei mai multi dintre delegati. Rand pe rand, Viorel Catarama, Crin Antonescu, Valeriu Stoica, Ludovic Orban si Valentin Ionescu au urcat la tribuna pentru a incerca sa determine anularea acestei prevederi din statut. Catarama a pus problema suprapunerii planurilor guvernamental si al partidului: "In viitor, cand vor veni dificultati in Guvern si in activitatea partidului, multi dintre noi nu se vor putea exprima in forurile de conducere". Deputatul Crin Antonescu a reusit, printr-un discurs foarte plastic, sa smulga aplauze furtunoase din sala. "Desemnarea etajului superior de conducere prin vointa unui singur om nu e numai non-democratica, ci si non-liberala. Imi marturisesc ignoranta jenanta de a nu mai cunoaste vreun caz de partid in care conducerea sa fie pe doua etape: divizia A, desemnata de catre un om, si divizia B, desemnata de congres (...) Nu vreau ca partidul sa semene cu un economat, la usa caruia ne canta cu acordeonul colega noastra Mona Musca, Bogdan Olteanu ne imparte cu polonicul din ciorba data din mila conasului", a aratat Antonescu. Fostul lider liberal Valeriu Stoica a pus problema unei situatii de criza, care se prelungeste si la nivelul organizatiilor judetene, cu riscuri imense pentru unitatea partidului.
O replica puternica a venit din partea lui Theodor Stolojan, care a spus ca Tariceanu poate duce PNL mai departe, in progres si ca "eventualul deficit de democratie" presupus de votul pe liste este compensat de infiintarea Comitetului Executiv, compus din 13 membri alesi direct de catre congres. "Aveti incredere in modificarile de statut propuse de domnul Tariceanu", a incheiat Stolojan. In cele din urma, votul salii a transat problema. Calin Popescu Tariceanu a fost ales presedinte al PNL, cu tot cu lista, cu 1.110 voturi pentru si 161 impotriva. Cei 13 membri ai Biroului Permanent Central sunt vicepresedintii Mona Musca, Gheorghe Flutur, Puiu Hasotti, Teodor Melescanu, Dan Radu Rusanu si Cristian Boureanu, Cristian David, Titus Gheorghioff, Ionut Popescu, Raluca Turcan, Mihai Voicu, Adrian Iorgulescu si Eugen Nicolaescu. BPC are si trei membri supleanti - Mircea Cinteza, Adrian Cioroianu si Mihai-Razvan Ungureanu. Din Comitetul Executiv vor face parte, pe langa membrii Biroului Permanent Central, Teodor Atanasiu, Aleodor Francu, Victor Dobre, Romeo Stavarache, Ovidiu Draganescu, Gheorghe Stefan, Popa Cornel, Marinescu Nicoara, Ludovic Orban, George Scutaru, Vlad Moisescu, Gabriel Sandu, Florin Popescu si Cornel Stirbet, Varujan Vosganian si Mircia Muntean, ca membri supleanti.
O alta decizie importanta pentru viitorul PNL a fost respingerea propunerii lui Viorel Catarama, referitoare la integrarea partidului in Partidul Popular European si renuntarea la Internationala Liberala.
Congresul de la sfarsitul saptamanii trecute a fost marcat de prezenta baronesei Emma Nicholson, fost raportor al Parlamentului European pentru Romania, a presedintelui Partidului European Liberal Democrat, Werner Hoyer, si a lui Graham Watson, liderul Grupului Parlamentar Liberal Democrat din Parlamentul European.

---

Despre autor: