* Ioana Dana NICOLAE (Targoviste): Va multumesc pentru cuvinte, ce sa zic! Cronica cenaclului facea foaia mai vie, intr-adevar. Dar, acum, comentariile la textele propuse, raman in bibliografia autorului ca referinte critice nu o data de invidiat.
* Ioana Dana NICOLAE (Targoviste): Va multumesc pentru cuvinte, ce sa zic! Cronica cenaclului facea foaia mai vie, intr-adevar. Dar, acum, comentariile la textele propuse, raman in bibliografia autorului ca referinte critice nu o data de invidiat.
* Marian ILEA (Baia Mare): Am primit Ceasul lui Bronnikov. Sa fie in ceas bun!
* Bianca MARCOVICI (Haifa, Israel): Nu au ajuns la noi Aburi de femeie. Ne-ar fi prins bine cativa valatuci, cum nu! Trimiteti, desigur, si noul volum de la Hasefer. Multe urari lui Mirel Brates! Fiti sigura de pretuirea noastra, oricat de neinsemnata.
* Doina MANDRU (Bucuresti): Sa aveti un an foarte bun la suflet si la minte in 2005 si sa-mi trimiteti productiile dvs. literare, atat de distinse. Care-mi sunt cu atat mai dragi, cu cat va lepadati de ele! Bietele, mandrele, poesii!
* Prof. Gheorghe SIMION (Manastirea Agapia, Neamt): "Va scriu dintr-o Manastire de Maicute (Les immortels d'Agapia - G.V. Gheorghiu), situata la cativa km de Tg-Neamt, orasul cu un singur poet: Theodor George Calcan. Singurul, autentic, discret si neprihanit precum umbra sufletului sau. Ceilalti, din Scoala de Poezie de la Tg.Neamt (cum a numit-o Cezar Ivanescu), s-au zburatacit humulestean-creanga: Aurel Dumitrascu, rapit/ranit de moarte, invesnicit in Poezie; Daniel Corbu a ajuns cotcareste la Bojdeuca din Ticau, sindriluindu-i acoperisul cu aripi de Arhanghel de Neamt; Nicolae Sava, biciuindu-si insingurarea bacoviana in Caietele de la Durau; Adrian Alui Gheorghe reteaza zborul ingerilor cu o raza dumnezee; iar eu, asurzit in nemarginirea fara de pricina a eului precar, ma supun fara cracnire uimirii de sine(...). ZIUA literara ajunge si la Manastirea Agapia. O citesc, ziua-n amiaza mare, si va citesc - gratuit. Gratuitate care ne salveaza de la posomorarea cehoviana."
Draga poete, am primit Duminica absentelor. Pana vom avea opinia unui critic, ca sa raspundem curiosilor la intrebarea: Ce mai face un poet la manastire?, reproduc aici, in toata splendoarea lui ascetica, poemul titular. Astfel salut nu numai cartea dvs., dar si intreaga Scoala de Poezie de care tineti si despre care vorbiti atat de nostalgic. Poeme de Theodor George Calcan vom avea cat de curand in foaie. In ce priveste "posomorarea cehoviana", o imbratisez sufleteste, cu maicute, cu Calcan, cu tot.
Duminica absentelor
Duminica filtrata ca lumina prin cuvant si rugaciune
duminica a celor saraci cu duhul
duminica a asteptarii fara de sfarsit
duminica a duhului din cuvinte
fara Cioran si fara Bosch
presarata cu margarete Yorcenar
duminica fara prieteni
duminica a iertarii si a impartasirii
duminica a inseninarii
duminica a lecturilor interzise
si a textelor apocrife
duminica a realului
rarefiindu-se-n cuvant
duminica a iertarii si a invierii
duminica a cuminecarii luminii
duminica fara firimituri.
* Iulia ROSCA (profesoara de Biologie, Bucuresti): Intr-unul din numerele viitoare veti fi cu proza. Debut, cum se zice, absolut! Nimic mai impresionant decat o tanara mama care scrie o carte, prima ei carte, in concediul de cresterea copilului. Sa aveti spor si incredere, spor si incredere, si nimic nu va va rezista. Iata cat de curat-motivat va prezentati aceasta prima carte (Eda Var - Cararile unei femei) aflata in lucru: "...povestea unei femei contemplative, prinsa in plasa propriei realitati insailate din ganduri, dorinte si temeri. Crescuta intr-o atmosfera de o rigiditate aproape patologica, ea isi transfera viata pe un plan interior, care se suprapune himeric cu cel real. (...) Contactul cu realitatea relatiilor de cuplu este mentinut indirect si pasiv prin confesiunile prietenei sale. Viata ei se involbureaza intr-o vara karmica in care cararile i se intretaie imprevizibil cu cararile a trei barbati, generand o serie de evenimente, unele placute, altele mai putin placute, care o obliga sa reactioneze, sa participe la schimbarea de directie pe care destinul i-a rezervat-o. Frica de a primi si a darui se stinge de la sine, fara efort, intr-o combustie surda alimentata cu perseverenta de o intensa observare a meschinariei umane."
* Maria POSTU (profesoara de Limba si literatura romana, Bucuresti): Am primit ciclul de poeme "Lectia de gramatica". Va recomanda pentru cenaclu. Dupa cum volumele publicate si fraza de recunoastere a dlui profesor Negrici va recomanda pentru primirea in U. S. Este surprinzator cum "conjugati" un poem, rimbaldian, printr-un joc extrem, al limitei simturilor, risc pe care vi-l asumati, sper, in cunostinta de cauza:
Eu nu am auzit. Eu nu stiam ca nu aud.
Cineva voia ca eu sa nu aud. Cineva facea totul ca eu sa nu aud.
Cineva auzea. Bataile tot mai puternice de inima, in inima, in usile inchise,
in usile care nu s-a facut la o casa care nu s-a construit.
Eu am inceput sa aud cand am vazut usile ce-si cautau peretele,
peretele ce-si cauta caramizile, caramizile ce ma cautau pe mine.
Cand am inceput sa aud, am inteles ca eu auzeam chiar si atunci
cand credeam ca nu aud, am inteles ca voi auzi si ceea ce nu vreti sa-mi
spuneti; voi ma auziti?
Daca da, de ce nu-mi raspundeti?
* Ana VALO (Braila): "Parerea (ca o fluturiada a neangajarii, pe un camp de conversatie) silueta (ca masura a faptului ca oamenii par interesanti numai de la distanta) si, de ce nu? masca pseudonimului sunt singurele realitati care exista". Va inselati. Mai exista si realitatea noptilor pierdute cu scrisul. Sau dvs. va pierdeti noptile cu altceva, cum e somnul!? Am sa ma mai imprietenesc un timp cu poemele, inaintea unui comentariu oricat de sumar.
* Daniel SUR (Bucuresti): Un eseu pe e-mail, de 23 000 semne, primit cand diligenta era scrisa, mi-a produs bucuria de a ne regasi in noul an. O sa vorbim pe citite. Si eu va doresc un an cu sanatate si multe succese.
* Eugen ILISIU (?): Sub acest nume (pseudonim?) sta un poet indraznet, cu tehnica exersata si simt al umorului exceptional. Ultima calitate, suprasolicitata, vi se-ntoarce impotriva si pericliteaza grav miza. Iar fara miza (grava), poezia conduce in cele din urma la o simpla ridicare din umeri. Dar, pana la asta, cata savoare... A se citi, la diligenta viitoare.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.

9AM recomanda:

Vrei sa fii la curent cu cele mai importante stiri?
Urmareste-ne si pe Facebook

TI-A PLACUT ACEST ARTICOL?

Aboneaza-te la 9AM pentru a primi articole similare.

Sau
Aboneaza-te prin