Distractia la locul de munca

Specialistii in psihologia muncii din SUA au stabilit ca exista o legatura directa intre productivitatea muncii si spiritul glumet. Autorii portalului www.employers-employee.com sustin insa ca cel mai important lucru este stabilirea de la bun inceput a ceea ce poate fi subiect de amuzament si ce nu. Un peste asezat frumos pe birou, o placinta aruncata in nasul sefului sau o lupta cu pistoale cu apa sunt lucruri care unora li se par amuzante si chiar le aplica. Altii insa sunt mai conservatori si cred ca inainte de a da liber la glume, trebuie trasate niste limite.
Regula numarul unu este ca seful sa explice pe scurt ce e si ce nu e gluma. Distractia la serviciu nu e acelasi lucru cu cea de la o petrecere. Astfel, nu se poate sa te amuzi pe seama colaboratorilor, a directorilor sau a companiei in general. Fara strambaturi si ironii. Unele glume pot fi nesarate daca ating probleme etnice sau tin de umorul negru. Distractia nu inseamna nici feste sau pozne si nici nu are conotatii sexuale sau sarcastice.
Distractia la munca e de acelasi tip ca practicarea unui sport sau jocul pe scena. La fel ca in aceste situatii, timpul pare sa treaca mai repede, gradul de concentrare e mai mare si aprecierile nu inceteaza sa apara. Chiar daca oboseala isi spune cuvantul, sentimentul interior e de implinire. Ce poate fi mai antrenant pentru doi bucatari care decid sa se intreaca in numarul de placinte pe care le prepara intr-o dimineata cu multi clienti? Le vor incuraja pe picolite sa vanda mai multe placinte si pe asistenti sa prepare cat mai multa coca. La schimbul de tura, toti membrii echipei vor veni sa dea mana cu cel care a facut mai multe placinte. Psihologii spun ca initiativa ar trebui sa apartina angajatilor si nu managementului, pentru a nu strica distractia si a creste moralul lucratorilor, nemaiavand astfel nevoie de concedii medicale.

---

Despre autor: