Top 10 mistere care uimesc oamenii de stiinta

In ianuarie 1917 Waldo McAttee a prezentat o lucrare despre ploile cu materie organica. Lucrarea, care seamana cu ingredientele dintr-o reteta pentru o potiune magica, face referire la fan, furnici sau broaste. In cele opt pagini, McAtee respinge unele marturii care i se par exagerate, dar certifica ploi cu larve de salamandra in Minnesota si cazuri de ploi cu sprot si heringi in Regatul Unit. Alte marturii includ ploi cu broaste in Ozdaci, Serbia si bibani in Lajamanu, Australia. In 2009, in orasele japoneze Nanao si Hakusan a plouat cu mormoloci de broasca, iar oamenii de stiinta au sugerat ca ar fi putut sa fie aruncate de pasari. Totusi, distributia lor prea uniforma si concentrata in zone specifice pare sa respinga aceasta teorie.

O explicatie care dateaza din secolul al XIX-lea ar fi vantul puternic care ridica animalele si le transporta pe distante mari. O alta teorie, acceptata de multi oameni de stiinta, care provoaca insa destule dezbateri, ar fi tornadele. In drumul lor pe deasupra marilor si lacurilor ar ridica animale mici, care ar cadea in zonele in care tornada pierde din putere.

Adolescentii ies din casele lor intunecate dupa ce au dormit o mare parte din ultimii 17 ani. Sunt zgomotosi si se straduiesc sa-si gaseasca parteneri. Nu e vorba despre tinerii care merg la liceu, ci despre cicade, care isi petrec viata in liniste, sub pamant. Se maturizeaza abia in al 17-lea an de viata, iar vara ies de sub pamant in masa, in cautarea unui partener. Peste doua sau trei saptamani mor, lasandu-si urmasii in subteran sa repete ciclul. Misterul este legat de modul in care reusesc acest lucru. O persoana inchisa intr-o camera fara ferestre pentru cateva zile nu ar reusi sa determine exact cat timp a trecut. Cicadele care au aparut in 2013 nu mai fusesera vazute din 1996. In aceasta vara insa, miliarde de insecte au aparut, exact cand era planificat, pentru a se imperechea in estul Statelor Unite.

Misterul se complica insa, atunci cand luam in considerare ca cicadele din sudul Statelor unite, desi au un comportament similar, repeta ciclul la 13 ani, in loc de 17, ambele numere fiind prime. Cercetatorii cred ca insectele evita astfel pradatorii care au un ciclu de viata mai mare de un an si mai mic de 13, respectiv 17 ani. Pentru ca perioada dintre momentul in care se nasc si cel in care ies de sub pamant este formata dintr-un numar prim, care nu este divizibil decat cu 1 si cu el insusi, cicadele evita toti pradatorii care schimba una, doua sau trei generatii in acest timp. Totusi, cercetatorii nu au aflat cum reusesc aceste insecte sa masoare o perioada atat de indelungata.

Nikola Tesla, fizicianul care a dezvoltat curentul alternativ, a produs fulgere globulare in laborator. "Nu am vazut bile de foc, dar am determinat modul in care se formeaza si am reusit sa le produc artificial", scria el in 1904. Ceea ce uimeste e faptul ca astazi, la mai mult de o suta de ani de atunci, oamenii de stiinta nu reusesc sa reproduca exact experimentul lui Tesla. Unii cercetatori nu cred in existenta fulgerelor globulare, desi martorii le confirma prezenta de mii de ani, chiar si in surse din Grecia antica. Fenomenul se petrece in timpul furtunilor cu descarcari electrice si presupune aparitia unor sfere luminoase, care uneori trec prin geamuri sau coboara prin cosurile caselor.

O serie de opere de arta supradimensionate care marcheaza campiile din Peru, liniile Nazca acopera 450 de kilometri patrati de desert. Acestea includ forme geometrice uriase, imagini care reprezinta plante si animale si, mai rar, siluete umane care sunt vizibile din aer. Cercetatorii cred ca au fost realizate de poporul Nazca intr-o perioada de o mie de ani, intre 500 inaintea erei noastre si 500 AD, dar nimeni nu stie ce scop au avut. Autoritatile din Peru intampina probleme in a proteja liniile Nazca, desi acestea sunt incluse in patrimoniul mondial. Anul trecut, spre exemplu, mai multi peruani cresteau porci in zona, peste formele vechi de mii de ani. Pentru multi, zona este doar un teren viran, intr-o regiune cu o populatie saraca in crestere continua.

Teoria initiala, conform careia modelele fac parte dintr-un calendar astronomic, a fost infirmata in 1997, iar de anul trecut, cercetatori de universitatea Yamagata, din Japonia, au inceput un program de 15 ani la finalul caruia spera sa afle mai multe despre originea liniilor Nazca.

La Racetrack Playa din Valea Mortii, California, Statele Unite, se petrec fenomene ciudate. Pietre mari se misca pe suprafata plata a unui lac secat, aparent fara nicio explicatie logica. Inca de la inceputul secolului trecut oamenii de stiinta au fost fascinati de acest fenomen, iar din anii '60 au inceput un program de monitorizare a rocilor. Ei au marcat 30 de pietre, cu greutati de pana la 25 de kilograme, dintre care 28 s-au miscat intr-o perioada de sapte ani, unele pe o distanta de mai mult de 200 de metri! Dupa ce au analizat urmele lasate si traseul pe care s-au deplasat, cercetatorii au ajuns la concluzia ca rocile au atins o viteza de 1 m/s, adica 3,6 km/h. Explicatiile pe care le-au avansat oamenii de stiinta sunt variate.

Unii cred ca pietrele se misca din cauza conditiilor meteo, fiind impinse de vant, pe gheata. Alte teorii includ un fel de mucus lasat de alge pe care pietrele ar aluneca, sau vibratii seismice. Profesorul Gunther Kletetschka, de la Universitatea Carol, din Praga spune ca fenomenul e cauzat de gheata de pe pietre, care se topeste mai greu decat gheata de pe sol, astfel ca rocile sunt impinse de vant. El spune ca rocile nu s-au mai miscat in ultima perioada din cauza unui sistem artificial de drenaj, care elimina apa in exces, astfel ca gheata nu se mai formeaza.

De cand teoria evolutiei a fost acceptata, in secolul al XIX-lea , oamenii de stiinta au fost pusi in fata unor descoperiri care par sa o contrazica. Unele dintre cele mai fascinante sunt fosilele, mai exact fosilele umane, care apar in locuri nepotrivite. O serie de amprente si de urme de pasi fosilizate, care au fost gasite in regiuni geografice si zone de timp arheologice in care nu se potrivesc, au alimentat argumentele creationistilor si i-au fortat pe cei care sprijina teoria evolutiei sa gaseasca explicatii. Unele dintre fosile ar putea sa ofere informatii importante, noi, despre evolutie si despre stramosii oamenilor, in timp ce altele ar putea sa fie, din pacate, falsuri.

Unul dintre cazurile celebre este craniul Piltown Man, despre care se credea ca are 500.000 de ani si ar putea fi veriga lipsa care explica tranzitia de la maimute la stramosii oamenilor. In 1950 insa, oamenii de stiinta au demonstrat ca maxilarul semana cu cel al maimutelor pentru ca apartinea unei maimute, in timp ce restul oaselor proveneau de la o persoana bolnava si au fost datate ca fiind mai noi de 1.000 de ani.

Luminile care apar pe cer inaintea si in timpul seismelor sunt misterioase pentru ca nu se stie ce le cauzeaza, controversate pentru ca nu toti cercetatorii sunt convinsi ca exista cu adevarat, iar pentru o masura a scalei la care se petrece evenimentul e de ajuns sa ne imaginam un cutremur puternic si o futuna cu descarcari electrice combinate intr-un singur fenomen natural. Fizicianul italian Cristiano Ferugia a alcatuit un raport detaliat al luminilor ciudate care insotesc seismele incepand cu evenimente care au avut loc cu doua mii de ani inaintea erei noastre.

O parte dintre cercetatori sunt insa sceptici, mai ales ca pana in 1966, in timpul cutremurelor din zona Matsushiro, nu exista nicio dovada clara a existentei acestui fenomen misterios. Sigur, de atunci au aparut sute de fotografii, in special pe Internet, dar formele, culorile si intensitatea luminilor difera atat de mult la fiecare eveniment, incat e dificil sa se stabileasca exact care dintre ele sunt falsuri. Teoriile inaintate de oamenii de stiinta variaza de la caldura generata de frecare sau miscari tectonice. In 2003, Freiedemann Freund, fizician in cadrul NASA, a realizat o serie de experimente in urma carora a concluzionat ca luminile care insotesc seismele sunt cauzate de activitatea electrica a rocilor. Conform teoriei lui, undele de soc cauzate de cutremure modifica proprietatile electrice ale siliconului si a mineralelor care contin oxigen, ceea ce le face sa emita lumina. Nu exista un consens in randul cercetatorilor insa, iar teoria lui Freund este tratata doar ca o explicatie posibila si nu o rezolvare a misterului.

In fiecare an, milioane de fluturi monarh din America de Nord migreaza pe o distanta de mai mult de 3.000 de kilometri spre sud, in asteptarea iernii. Pana in anii '50, nu se stia unde isi termina calatoria, dar Norah Urquhart si sotul ei Fred au inceput sa-i marcheze si sa-i urmareasca incercand sa rezolve acest mister. Apoi, in 1976, au urmat un pont de la un taietor de lemne local si au urcat pe "Muntele Fluturilor". Aparent, toti fluturii din America de Nord isi petrec iarna in aceeasi padure muntoasa din Mexic. Enigma nu se incheie aici, insa. Chiar daca stim ca toti fluturii monarh migreaza catre aceleasi 12-15 locuri aflate in aceeasi zona mexicana, nimeni nu stie cum reusesc sa navigheze pana acolo. Studiile sugereaza ca se folosesc de pozitia soarelui pentru a zbura spre sud si isi ajusteaza zborul in functie de ora cu ajutorul ceasurilor circadiene din antene.

Profesorul Steven Reppert de la universitatea din Massachusetts spune ca probabil fluturii se folosesc de puncte de reper pentru a ajunge in zona. "Punctele de repere generale, cum este Golful Mexic, spre eemplu, ii pot ajuta sa se indrepte in directia corecta, dar nu ofera sficiente informatii pentru a-i ghida spre acelasi loc in care ajung toti, in fiecare an", spune el. Oamenii de stiinta banuiesc ca sunt atrasi de o forta geomagnetica, dar studiile nu confirma aceasta teorie inca.

De ce populatia care a precedat colonizarea spaniola din Costa Rica a decis sa sculpteze sute de sfere uriase din piatra ramane un mister. Sferele au fost gasite de United Fruit Company in 1930, cand defrisa o portiune de pamant pentru a face loc plantatiilor de banane. Sferele, construite intre 600 si 1.000 AD, ating si doi metri in diametru si sunt numite de localnici Las Bolas.

Ceea ce face misterul greu de dezlegat este faptul ca spaniolii au distrus toate urmele civilizatiei care se afla acolo inainte de venirea lor, asa ca nu exista posibilitatea consultarii unor izvoare scrise. John Hoopes a demontat majoritatea teoriilor care legau sferele de orase pierdute si de nave extraterestre, iar in 2012 a calatorit in Costa Rica pentru a studia posibilitatea integrarii lor in patrimoniul mondial.

The Hum, Zumzetul, este numele dat unui zgomot enervant care se aude pe zone vaste de teren, de la Bristol pana la Bondi. Misterul e dat de faptul ca nu toti oamenii il pot auzi, doar o persoana din douazeci fiind deranjata de sunet. Anul trecut, rezidentii din Beaufort, Kerry, Irlanda, s-au plans autoritatilor in legatura cu un sunet iritant care ii supara din luna aprilie. La insistentele cetatenilor, edilii au decis sa opreasca pompele de apa, despre care se credea ca produc zgomotul, dar zumzetul nu a incetat, scrie dailymail.co.uk.

Oamenii de stiinta nu au gasit o explicatie, desi unii dintre ei banuiesc ca ar fi vorba de tinitus, un zgomot perceput de urechi in absenta unui sunet, in timp ce altii dau vina pe valurile care se sparg in departare sau pe zgomote industriale.