Top: Cele mai mari amenzi din istorie

Compania petroliera americana Exxon a fost obligata sa plateasca 1 miliard de dolari (696 milioane de euro) pentru ca a incalcat o serie de reguli privind protectia mediului in statul american Alaska, noteaza Agentia pentru Protectia Mediului din Statele Unite ale Americii.

Mai mult de 700 de mile din coasta Alaskai au fost acoperite cu petrol care provenea de la o nava a Exxon, Exxon Valdez, pe 24 martie 1989, cand aceasta a trecut peste un recif. Aproximativ 11 milioane de galoane de petrol (40 de milioane de litri) s-au varsat din Valdez, poluand apele si plajele din Parcurile Nationale din Alaska. Ca rezultat, mai mult de 36.000 de pasari migratoare, incluzand cel putin 100 de vulturi plesuvi si numeroase alte specii de animale, pasari si pesti, au fost omorate.

Dupa ce in 2004, Microsoft era amendata de UE cu 497 milioane de euro pentru abuz in ceea ce priveste pozitia detinuta in piata, in 2008, o alta amenda a fost impusa gigantului IT. Comisia Europeana a amendat Microsoft cu 899 milioane de euro, pentru ca, potrivit Comisiei, compania americana nu a luat in considerare sanctiunile impuse dupa incalcarea legilatiei antitrust. Astfel, pana in prezent Microsoft a platit Uniunii sub forma de amenzi pentru incalcarile legislatiei si pentru ca nu a luat in seama sanctiunile, aproximativ 1,6 miliarde de euro.

"Microsoft este prima companie pe care Comisia a trebuit sa o amendeze pentru ca nu s-a conformat deciziilor antitrust, in cei 50 de ani de politica concurentiala a UE", declara in februarie 2008, Comisarul European pentru Concurenta, Neelie Kroes.

In mai 2009, Comisia Europeana (CE) a amendat Intel cu 1,03 miliarde de euro (1,45 miliarde dolari) din cauza reducerilor de preturi oferite de companie, care au afectat puternic competitia. Intel, care detine 80% din piata globala a procesoarelor, a facut recurs la aceasta decizie.

Datorita acestei amenzi colosale, compania a raportat primele pierderi in 22 de ani de activitate, dupa ce a pus deoparte bani ca sa plateasca o amenda primita din partea Uniunii Europene, insa vanzarile din al doilea trimestru au depasit estimarile analistilor, relateaza NewsIn, citand Bloomberg.

Comisia Europeana a anuntat ca Intel a platit producatorii de calculatoare sa amane sau sa anuleze planurile pentru lansarea unor produse care utilizeaza cipuri AMD, a platit taxe ilegale si secrete pentru ca acestia sa foloseasca cu precadere sau numai cipuri Intel, si a "mituit" retailerii sa ofere in magazine numai calculatoare care au cipuri Intel.

Pe langa primul loc in topul celor mai mari amenzi din industria farmaceutica, amenda primita de Pfizer este totodata si cea mai mare din istorie. Pfizer a fost amendata de catre statul american cu 2,34 miliarde de dolari (1,64 miliarde euro) pentru ca a mediatizat printr-un comunicat de presa o serie de medicamente, care nu erau aprobate de FDA (n.r. Food and Drug Administration).

Potrivit Business Insider, Pfizer a incurajat doctorii sa prescrie o serie de medicamente pentru a trata simptome pentru care nu primisera aprobarea FDA. Medicamente in cauza sunt: Neurontin - pentru tratarea epilepsiei, Lipitor, Bextra, Fosomax - pentru tratarea osteoporozei, care a cauzat ruperea osului mandibulei.

Si in cazul Bextra s-au inregistrat probleme. "In acest caz (n.r. Bextra) peste 10.000 de angajati ai postei americane au fost afectati deoarece au fost tratati cu acest medicament", a declarat un angajat al postei americane, potrivit industry.bnet.com. Medicamentul a fost scos de pe piata in 2005.

Se pare ca acordul dintre doctori si compania farmaceutica presupunea ca Pfizer sa le plateasca mesele si calatoriile doctorilor, daca acestia din urma promovau medicamentele "off-label" (n.r. neaprobate de FDA).

Amenda le-a fost impusa celor doua companii, de catre Comisia Europeana (CE) in iulie 2009 pentru ca au incalcat legislatia antitrust din Europa. E.ON (companie germana) si GDF Suez (companie franceza) s-au inteles in 1975 pentru a construi de-a lungul Germaniei gazoductul Megal, care trebuia sa aduca gaz rusesc in Germania si Franta. Acordul insa nu presupunea ca E.ON sa vanda gazul rusesc importat in Franta si GDF Suez in Germania, ceea ce a privat consumatorii de alegerea furnizorului de gaz, dar si de un pret mai redus, potrivit unui comunicat al CE.

Cele doua au mentinut intelegerea si dupa ce pietele europene au fost liberalizate, insa numai pana in 2005.

"Aceasta decizie (n.r. de a amenda companiile) trimite un semnal puternic catre companiile energetice ca CE nu va tolera orice forma de comportament neconcurential. Impartirea pietii (n.r. ceea ce au facut E.On si GDF Suez) este cea mai rea forma de comportament neconcurential. Acest acord a privat consumatorii de o competitie mai mare in ceea ce priveste preturile si de o oferta mai larga de furnizori de gaz in doua din cele mai mari piete energetice din UE. Comisia nu are alta alternativa decat sa impuna amenzi", a declarat comisarul pentru concurenta Neelie Kroen.