Modele Mazda care au schimbat industria auto

La sfarsitul anilor 1990 Mazda a pus bazele unui deceniu de succese, o data cu dezvoltarea unui nou mesaj de brand Zoom-Zoom regasit in optimismul noului mileniu.

Pentru a reusi acest lucru, a fost dezvoltata o nou generatie de automobile, primul dintre ele fiind modelul de clasa medie Mazda6 in 2002. Acest nou model se deosebea de predecesorul sau sedan. Prin liniile fluide, farurile si stopurile desenate agresiv, prin partea frontala sculptata ce ii conferea un look mai sportiv decat al competitorilor. I

n plus noua generatie de motoare pe benzina MZR cu o plaja suficienta de putere si tehnologie SVT (Sequential Valve Timing) l-au facut si mai placut la condus. La acestea se adauga spatiul interior, accesibilitate si trei tipuri distincte de caroserie, astfel a fost creat un automobil emblema pentru modelele de clasa medie japoneze - o pozitie pe care Mazda6 o detine si astazi.

Una dintre cele mai frumoase masini sport construite vreodata, 110S Cosmo Sport avea un design obisnuit pentru vremea sa, caracterizat de capota lunga cu motor pozitionat frontal si tractiune spate, insa o revolutie avea loc sub capota, prin intermediul motorului cu doua rotoare, primul de acest gen utilizat pe o masina de serie.

Dupa modelul NSU Spider al carui motor cu un singur rotor a fost un insucces mai devreme, inginerii Mazda au realizat ceea ce multi au considerat imposibil - au construit un motor rotativ pentru un autoturism, care sa fie durabil si fiabil, chiar si atunci cand era turat zilnic pana la 7.000 de rotatii/minut. Pentru a demonstra acest lucru, Mazda a inscris modelul Cosmo Sport in 1968 in competitia Marathon de la Route, o cursa de anduranta de 84 de ore la Nürburgring, in Germania, unde s-a clasat pe locul 4.

Creat intr-un deceniu al revolutiilor tehnice, modelul avea sa devina primul model iconic al Mazda. Cu un design atragator, placut de condus si fiabil conform standardelor de la acel moment, Cosmo Sport a schimbat perceptia oamenilor despre motorul rotativ. Pachetul oferit urma sa stea la baza tuturor modelelor Mazda echipate cu motor rotativ.

Un deceniu mai tarziu, revolutia nu mai era atat de importanta ca stilul personal. Cand a aparut Mazda RX-7 a raspuns nevoii anilor 70 de a iesi in evidenta cu orice pret, printr-un design in forma de pana, cu haion din sticla, faruri escamotabile, culori vii ale caroseriei si materiale folosite la interior care l-ar fi facut pe Andy Warhol sa roseasca.

Conceptul era foarte flexibil - in urmatorii 30 de ani, RX-7 a fost disponibil cu transmisii manuale de patru sau cinci rapoarte sau automatic, putea fi comandat sub forma decapotabila, cu patru locuri, cu motor cu trei rotoare, cu motor cu doua rotoare cu turbina si in mai multe editii speciale decat orice alt model Mazda de pana atunci. In detrimentul unui consum mare, RX-7 era foarte placut la condus. D

ispunerea centrala a motorului si tractiunea spate ii ofereau o distributie aproape perfecta a masei si a transformat-o in una dintre cele mai usor de controlat masini sport din secolul sau. Precum Cosmo Sport inaintea sa, RX-7 si-a construit un nume in motor sport, castigand campionatul GTU la cursa de 24 de ore de la Daytona in 1979, British Touring Car Cahmpionship in 1980 si cursa de 24 de ore de la Spa un an mai tarziu, invingand un grup de BMW-uri. Mazda avea sa vanda peste 1,8 milioane de RX-7, devenind astfel cel mai popular model sport propulsat de un motor rotativ din toate timpurile.

Mahmureala din anii `60 si `70 a fost cu greu domolita cand Bob Hall a desenat un roadster decapotabil de mici dimensiuni pe plansa lui Kenichi Yamamoto in Hiroshima. Modelul conceput in acea zi nu era functional, nu existau nici motive rationale pentru a fi achizitionat, lucru ce poate explica de ce Yamamoto-San a trebuit sa astepte un deceniu pentru ca o productie sa fi aprobata.

O data cu lansarea roadster-ului la Salonul Auto din Chicago din 1989, inca o data Mazda s-a sincronizat perfect. Veniturile personale erau in crestere iar clientii tineri cu aspiratii erau in cautarea de achizitii pe care sa le poata etala. Roadster-ul era suficient de atragator si de cool incat sa intampine aceasta cerere iar preturile sa fie accesibile pentru veniturile genetiei „yuppie”. Modelul avea faruri escamotabile asemeni RX-7, integrate intr-un exterior mic si simpatic; era redus in greutate si rapid cu un interior clasic si confortabil. Roadsterul era o incantare sa fie condus si atragea toate privirile cu plafonul decapotat. Mazda MX-5 a inregistrat un succes mondial si a demonstrat ca roadster-ul classic nu a disparut. Practic, in urmatorii 20 de ani fiecare constructor va incerca sa-l imite.