Desi este cel mai mare furnizor de locuri de munca din Romania, Bucurestiul nu da nicio sansa tinerilor sa obtina o casa, iar pe masura ce pretul locuintelor creste, statutul de chirias este mai convenabil decat cel de proprietar
Mirajul Capitalei atrage ca un magnet tinerii din toata tara. Fie ca vin la studii sau la munca, acestia platesc insa un pret prea mare doar pentru simplul fapt ca vor sa castige mai bine si, implicit, sa aiba o viata confortabila, observa Adevarul. In lipsa unor locuinte pentru tineri in Capitala, acestia se trezesc la sfarsit de luna ca cea mai mare parte din castig li se duce pe chiria unei camarute pline de gandaci intr-un cartier muncitoresc.

Cine are naiva initiativa sa-si caute drepturile la institutiile care sunt obligate sa deruleze programe destinate tinerilor va avea parte de urmatoarea reteta: "Nu aici, nu noi ne ocupam, nu avem anul acesta nimic". Iar asta dupa zeci de ore de plimbat de la Primaria Generala la ANL, de la ANL la primariile de sectoare. Pe un scaun rece din tramvai te gandesti apoi la cum spunea edilul-sef Adriean Videanu ca nu vrea sa transforme Bucurestiul intr-un oras social.

Cert este ca anul acesta nu se va construi nimic in Capitala. Nimic de la stat pentru tineri, caci in rest investitorii privati construiesc pe sezon cate un complex rezidential. "Banii nu sunt o problema pentru municipalitate" si "Nu avem terenuri pe care sa ridicam niste locuinte pentru tineri" sunt iarasi doua declaratii ale lui Videanu, care dovedesc lipsa totala de interes pentru forta de munca tanara care contribuie la "cresterea" Capitalei. Se pare ca edilul-sef a devenit un model si pentru reprezentantii Agentiei Nationale pentru Locuinte (ANL), care justifica simplu: "Nu avem teren!". In prezent, exista peste 10.000 de cereri depuse la primariile de sector.

Exista o idee care alimenteaza permanent dorinta de improprietarire a oamenilor de peste tot in lume: „De ce sa platesc chirie cuiva cand ratele bancare ma pot face fericitul proprietar dupa N ani?“. Rationamentul pare corect, mai ales in cazul in care cele doua costuri sunt apropiate. Dar ce te faci atunci cand rata este dubla sau tripla ca valoare fata de chiria pentru aceeasi locuinta? Acceptam „sclavia“ bancara pe viata (sau la termen) de dragul asigurarii unui acoperis deasupra capului la batranete sau nu?.

Apartamentul de bloc nu mai este solutia ieftina de pe piata locuintelor. De fapt, pe piata imobiliara de vanzari nu mai exista solutii ieftine. De la terenuri, case, vile si apartamente, noi sau vechi, totul este supraevaluat pe motiv de supralicitare. Exceptie fac chiriile. O analiza a Saptamanii Financiare arata ca acestea, chiar daca par indecent de mari, sunt parca mai umane comparativ cu ratele pe care trebuie sa le sustii daca vrei sa cumperi o locuinta. In fapt, chiriile reflecta cel mai fidel puterea de cumparare a romanilor. Rentierii, desi sensibili si ei la avalansele de preturi imobiliare, nu-si permit sa majoreze chiriile peste pragul de suportabilitate a chiriasilor.

Un foarte vechi principiu american de pe piata de real estate spune ca pretul unei locuinte poate fi considerat corect daca proprietarul reuseste sa obtina contravaloarea a 100 de chirii. Ce este peste acest nivel reprezinta bonus de istetime pentru vanzator. Daca o sa aplicam acest principiu la noi, vom observa ca pe piata rezidentiala din Bucuresti ori chiriile sunt subevaluate, ori preturile de vanzare sunt tare umflate, deoarece raportul nu este de 1 la 100, ci de 1 la 200 (cel putin). Astfel, pe un apartament cu doua camere intr-o zona buna din Capitala care se inchiriaza cu 400 euro/luna, atunci cand este scos la vanzare se solicita cel putin 120.000 de euro, adica 300 de chirii (un raport de 1 la 300). De fapt, indiferent daca vorbim despre garsoniere, apartamente cu doua sau trei camere, in majoritatea situatiilor rata bancara pentru cumpararea locuintei este mai mare decat chiria. Un alt exemplu: un apartament cu trei camere, confort 1, decomandat, pret de lista 120.000 euro, cel mai mic pret de pe piata. Chiria unei astfel de locuinte variaza intre 400 si 700 euro/luna, in functie de locatie, dotari si finisaje. Rata lunara la cumpararea acestei locuinte (20% avans, 8,5% DAE, credit pe 30 de ani) este de cel putin 740 euro. Diferenta intre o rata de 740 si o chirie de 700 nu este atat de categorica, prin urmare solutia achizitiei pare una fericita. La celalalt pol, o chirie de 400 de euro versus o rata de 740 te face sa intelegi de ce occidentalii nu fac din achizitia unei case un scop de viata.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.