Ce prevede noua Lege a Educatiei?

Ministrul Educatiei Daniel Funeriu a prezentat, joi, in cadrul unei conferinte de presa, proiectul Legii Educatiei, care va intra in dezbatere publica timp de doua saptamani.

• Admiterea la liceu

Potrivit proiectului, in clasa pregatitoare vor intra copiii care au implinit pana la 15 septembrie varsta de 6 ani sau care vor implini aceasta varsta pana la sfarsitul anului calendaristic. Trecerea clasei a IX-a la gimnaziu va avea loc intr-o prima varianta in anul scolar 2012-2013, a doua varianta luata in calcul fiind ca elevii care incep clasa a V-a la toamna, sa fie primii care vor termina noua clase la gimnaziu.

Pentru anul scolar 2010-2011 va fi pastrata aceeasi admitere la liceu, urmand ca din anul scolar viitor admiterea sa poata prevedea si o proba suplimentara, la acele licee care vor dori acest lucru.

• Schimbari la bacalaureat
  
  

In schimb, bacalaureatul va fi modificat din anul scolar 2010-2011, probele scrise fiind doua - una translocationala de limba romana si o limba straina, iar a doua la o materie din profilul liceului respectiv. In ceea ce priveste probele de competenta la bacalaureat, acestea vor fi evaluate si notate la nivelul liceului respectiv, iar comisia nu va mai fi din afara unitatii.

Elevii minoritatilor nationale nu vor mai studia istoria si georgrafia in limba romana, ci in cea materna, dar denumirile geografice si istorice vor fi traduse in romana. Totodata, limba romana va fi studiata dupa manuale speciale de catre minoritati.

Consiliile de administratie ale scolilor vor fi compuse din o treime reprezentanti ai cadrelor didactice, o treime parinti si o treime reprezentanti ai consiliilor locale.

• Prevederi pentru profesori
  

Persoanele care vor dori sa devina profesori vor avea nevoie si de studii de masterat didactic, care vor dura doi ani si vor fi sustinute financiar prin burse echivalente cu salariul de profesor debutant. Masteratul profesorilor ar putea fi pus in aplicare incepand cu anul scolar 2010-2011. Dupa terminarea studiilor de masterat, absolventii vor face un an de stagiatura, avand un profesor mentor, caruia i se va reduce catedra didactica la 14 ore.

Dupa terminarea anului de stagiatura va avea loc definitivarea in invatamat printr-un examen national organizat de ministerul Educatiei Nationale. Cel ce va lua definitivatul va fi profesor cu drept de practica si va putea apoi sa sustina examenul de titularizare care se va desfasura la nivelul scolilor, in functie de necesitatile unitatilor. Daca o persoana nu va reusi sa ia de doua ori intr-un interval de cinci ani examenul de definitivat, aceasta va avea de-a lungul intregii sale cariere didactice titlul de profesor debutant.

• Invatamantul superior

In invatamantul superior vor exista trei categorii de universitati, primele fiind cele care vor pregati in special studii de licenta, putand in mod punctual sa aiba si programe de masterat. O a doua categorie va cuprinde universitatile care vor avea si studii licenta si de masterat si care vor putea, punctual, sa aiba si studii de doctorat, iar a treia categorie universitatile care vor merge cu studiile pana la studii doctorale si postdoctorale. Finantarea univesitatilor va fi facuta in functie de programele pe care le au, urmand ca unitatile care au studii de doctorat sa primeasca mai multi bani.

Membrii senatului universitatii vor fi alesi de catre toate cadrele didactice, iar pentru ocuparea postului de rector se va organiza un concurs la care comisia va fi formata 50% din cadrele universitatii si 50% din personalitati din diverse medii din afara universitatii. In plus, se va aboli criteriul vechimii in promovarea cadrelor didactice.

Numarul orelor de curs dintr-o saptamana va fi redus de la o medie de 25 la 20 in mediul primar si de la 30 la 25 la gimnaziu. "Reducerea numarului de ore nu inseamna ca pleaca in somaj cadrele didactice. Vor preda in cadrul Programului Scoala dupa Scoala", a anuntat Emil Boc. O alta prevedere impune ca 20% din ceea ce studiaza elevii de gimnaziu si 30% in cazul celor de liceu sa fie decis de consiliul de administratie al scolii.
Forma de finantare va fi de trei tipuri: finantarea de baza - se face raportat la standardele de cost, banii fiind repartizati direct scolii, complementara - banii sunt alocati primariilor si finantarea suplimentara - se acorda pentru premierea scolilor care au rezultate deosebite.

---

Despre autor: