Romania are nevoie de Franta pentru a rezolva problema romilor

Intre 20.000 si 30.000 de romi de origine romana locuiesc in prezent in Franta. O parte dintre ei, membri ai unor grupari criminale, comit infractiuni mici si medii, iar fenomenul delicventei este in crestere de cativa ani. Aspectul ingrijorator este ca sunt implicati din ce in ce mai mult copiii si adolescentii. In 2009, 40% dintre romii acuzati pentru delicte erau minori, comenteaza Le Figaro.

La fel ca si ceilalti europeni, cetatenii romani trebuie ca, dupa trei luni de sedere in Franta, fie sa aiba un loc de munca, fie mijloace financiare suficiente pentru a se intretine, in caz contrar fiind expulzati. Ei primesc un ajutor pentru intoarcere de 300 de euro de adult si 100 de euro de copil. Insa indemnizatiile acordate pentru intoarcerea in tara de origine sunt, aparent, ineficiente, majoritatea romilor repatriati intorcandu-se in Franta.

Pierre Lellouche si premierul roman Emil Boc au convenit sa infiinteze un grup de lucru interministerial insarcinat cu punerea la punct a unei foi de drum. Ministrul francez a subliniat ca "toti cetatenii Uniunii Europene au aceleasi drepturi", dar principiul liberei circulatii nu trebuie sa fie folosit "in favoarea retelelor infractionale", potrivit NewsIn.

Dupa aderarea Romaniei si Bulgariei, in 2007, Uniunea Europeana numara circa 10 milioane de cetateni romi. Peste tot indezirabili, peste tot ostracizati, au devenit, fara sa isi dea seama, "o amenintare pentru coeziunea sociala in Europa", dupa cum a recunoscut si Comisia Europeana.

Minoritatea roma din Romania, estimata la circa doua milioane de persoane, este cea mai mare, dar si cea mai saraca din Europa. Cersetoria organizata, prostitutia si traficul au permis retelelor criminale care o exploateaza sa prospere. Desi identificate si localizate, aceste retele, de cele mai multe ori bazate pe clanuri, se bucura deocamdata de o impunitate aproape totala.

Mai mult sau mai putin asimilati, romii din Europa de Est au platit un cost social ridicat al tranzitiei economice din anii '90. Extinderea Uniunii Europene a dus la o constientizare la nivel institutional a conditiei lor. UE, Banca Mondiala si ONG-uri precum Fundatia Soros au deblocat fonduri si au desfasurat campanii de informare.

La inceputul anilor 2000, perspectiva aderarii la UE si necesitatea de a indeplini o serie de criterii pentru a reusi au obligat autoritatile romane sa se preocupe de soarta acestei minoritati. De exemplu, Bucurestiul a numit "mediatori" insarcinati cu imbunatatirea scolarizarii si accesul la servicii medicale. Aceste eforturi au scazut, insa, considerabil in intensitate dupa ce Romania a adevenit membra a blocului european.

Potrivit Magdei Matache, care conduce asociatia Romani Criss, Romania "a adoptat un dispozitiv legislativ conform cu ceea ce astepta Bruxelles-ul". "Din pacate legile nu sunt aplicate", a adaugat ea, precizand ca "reactia foarte slaba a Bruxelles-ului dupa expulzarile dure ale romilor din Italia a sporit inertia autoritatilor romane".

In prezent, majoritatea romilor sunt victime ale discriminarilor, care ii impiedica sa fie scolarizati corect si integrati pe piata muncii, potrivit cotidianului francez. De asemenea, din ce in ce mai multi incearca sa ajunga in Eldorado occidental, cu aprobarea guvernantilor care "scapa astfel de responsabilitatile lor in numele principiului liberei circulatii", subliniaza sociologul rom Nicolae Gheorghe.

Aceasta realitatea este valabila si pentru celelalte tari unde traiesc comunitati importante de romi, precum Ungaria, Slovacia sau Cehia, condamnate in urma cu doi ani de Curtea Europeana pentru Drepturile Omului pentru plasarea fortata a copiilor romi in scoli speciale pentru persoanele cu diabilitati mentale, o practica obisnuita in Europa de Est.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe