Cel mai mare accelerator de particule din lume - Large Hadron Collider, LHC - va folosi sase magneti imensi, aflati in niste incaperi subterane de marimea unor catedrale, care vor injecta fascicule de particule intr-un tunel cu o circumferinta de 27 de kilometri, unde se vor ciocni unele de altele cu o viteza apropiata de cea a luminii.

Computerele vor analiza particulele rezultate, cautand indicii despre ceea ce s-a intamplat in momentul Big Bang-ului. Cercetatorii de la laboratorul Centrului European pentru Cerceteri Nucleare (CERN), din apropierea muntilor Jura, vor urmari concepte abstracte precum "materia intunecata", "energia intunecata", alte dimensiuni decat cele cunoscute si, in primul rand bosonul Higgs, o particula despre care se crede ca este cea care a facut posibila aparitia Universului.

"LHC a fost conceput pentru a ne schimba in mod radical viziunea asupra universului", a spus directorul general al CERN, Robert Aymar. "Orice descoperiri ar aduce, modul cum intelege omenirea originile lumii noastre se va imbogati foarte mult", a explicat el, citat de Reuters.

  • Scopul experimentului: LHC ar trebui sa detecteze particule elementare ale materiei a caror existenta este presupusa in fizica teoretica, dar care nu au fost niciodata observate concret niciodata. LHC ar putea ajuta la observarea particulelor numite "supersimetrice", din care este formata materia intunecata. Despre materia intunecata nu se stie in prezent aproape nimic, decat ca ea reprezinta 23% din Univers, fata de 4% materia obisnuita sau luminoasa. Restul de 73% reprezinta energie intunecata, responsabila de expansiunea Universului. De asemenea, experimentul ar trebui sa ajute la observarea antimateriei, generata in cantitate egala cu materia la momentul Big Bang-ului, dar care a disparut in mare parte de atunci. Toate acestea ar trebui sa fie descoperite cu ajutorul a patru detectoare de particule instalate in jurul inelului LHC.
Obiectivul experimentului LHC pentru prima zi a fost atins

Un prim fascicul de protoni a fost injectat miercuri imediat dupa ora 7.30 GMT (10.30, ora Romaniei) in LHC, un inel cu circumferinta de 27 de kilometri aflat la 100 de metri sub pamant, de o parte si de alta a frontierei franco-elvetiene.

"Dupa injectarea fasciculului, a trebuit sa asteptam circa cinci secunde pentru a obtine datele", a declarat directorul proiectului, Lyn Evans. Un flash pe ecranele de control a demonstrat ca fasciculul a intrat in prima sectiune a inelului. La mai putin de o ora dupa demarare, fasciculul realizase un prim tur complet al inelului, indeplinind obiectivul principal al oamenilor de stiinta pentru aceasta prima zi a experimentului. Cercetatorii planuiau sa continue cu injectarea unui al doilea fascicul, care sa se deplaseze in sens invers. Ghidate de magneti supraconductori raciti la minus 271,3°C, adica cu 1,9°C sub zero absolut, fasciculele vor fi accelerate progresiv pana la o viteza apropiata de cea a luminii.

Primele coliziuni de protoni
- care nu vor interveni mai devreme de cateva saptamani - se vor produce cu o energie de 450 gigaeletronvolti (Gev), adica mai putin de jumatate din puterea Fermilab de la Chicago, care era cel mai mare accelerator de particule din lume inainte de construirea LHC. Abia dupa aceea, probabil peste mai multe saptamani sau luni, energiile folosite de LHC vor urca pana la niveluri inegalate pana acum, putand ajunge pana la 7 teraelectronvolti (Tev), de sapte ori mai mult decat poate Fermilab.

Citeste si:

Coliziunile de protoni din interiorul LHC vor degaja pentru scurt timp o caldura de 100.000 de ori mai mare decat cea din nucleul Soarelui si ar trebui sa permita observarea bosonului Higgs, o particula misterioasa care ar conferi masa tuturor celorlalte particule, potrivit teoriei Modelului standard. Energiile foarte mari folosite vor permite de asemenea recrearea pentru o fractiune de microsecunda a starii Universului in primele miimi de secunda dupa Big Bang, in urma cu 13,7 miliarde de ani, inainte ca particulele elementare sa se asocieze pentru a forma nuclee de atomi.

Coliziunile ar putea genera de asemenea trei minuscule gauri negre despre care fizicienii de la Centrul European de Cercetari Nucleare (CERN) dau asigurari ca nu vor reprezenta niciun pericol, pentru ca existenta lor va fi efemera. Cativa cercetatori si-au exprimat temerea ca gaurile negre vor absorbi toata materia din jurul lor, provocand sfarsitul lumii.

Proiectul, care a costat 3,76 miliarde de euro, a mobilizat timp de un deceniu mii de fizicieni si ingineri din toata lumea. Proiectul a cunoscut destul de multe intarzieri. El a fost conceput inca din 1983, dar lucrarile au inceput abia in 1996.

Potrivit Realitatea, sansele ca experimentul stiintific de la Geneva sa se transforme intr-un adevarat cosmar, sunt mai putin de 1%. Presa internationala de astazi comenteaza pe larg subiectul, prezentand argumentele savantilor dar si teoriile apocaliptice. In timp ce comunitatile religioase acuza faptul ca savantii se joaca de-a Dumnezeu, altii au descoperit experimentul intr-o profetie a lui Nostradamus.

Puteti urmari LIVE, desfasurarea evenimentului: Live webcast

Datorita fluxului mare de accesari, exista posibilitatea ca site-ul sa nu functioneze pentru unii utilizatori. Mai puteti incerca si aici.